Majoritatea suedezilor se expun în favoarea aderării la NATO, a arătat vineri un sondaj. Rezultatele vin după ce Rusia a atacat Ucraina, determinând o schimbare rapidă a atitudinilor într-o țară cunoscută de mult pentru neutralitate.

Suedia nu a mai fost într-un război din 1814 și și-a construit politica externă pe „neparticiparea la alianțe militare”. A rămas neutră pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, chiar dacă țările nordice vecine au fost invadate și în timpul Războiului Rece.

Într-o lună, numărul susţinătorilor unei aderări în rândul opiniei publice a crescut cu nouă puncte procentuale, ajungând la un record absolut de 51%, în timp ce procentul celor care se opun a scăzut la 27%, o reducere de zece puncte procentuale, conform acestui sondaj al Institutului Demoskop.

Suedia, Finlanda și NATO

Deocamdată, Suedia şi Finlanda au exclus ideea unei candidaturi la Alianţa Nord-Atlantică, însă dezbaterea s-a relansat, inclusiv printre partidele care în mod istoric se opuneau.

Săptămâna trecută Rusia a amenințat cele două țări nordice că o aderare la NATO a uneia sau alteia ar avea „consecinţe politice şi militare grave”, un avertisment pe care l-a mai formulat și în anii anteriori.

Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, care urmează să fie primit vineri de preşedintele american Joe Biden la Washington, a făcut apel joi ca ţara sa „să îşi păstreze capul limpede” în privinţa chestiunii NATO.

Suedia şi Finlanda sunt oficial nealiniate, chiar dacă sunt partenere ale NATO de la mijlocul anilor 1990 şi au întors pagina neutralităţii lor la sfârşitul Războiului Rece. În Suedia, opinia publică era majoritar defavorabilă unei aderări la NATO până la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. De atunci, opiniile favorabile şi cele defavorabile au fost la niveluri similare.

#Finlanda #NATO #Suedia

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.