În cadrul celui mai inspirațional eveniment al anului – „Ignite Cahul: iZestre”, care s-a desfășurat, în premieră, la 30 septembrie curent, în incinta Palatului de Cultură „Nicolae Botgros” din Cahul, mai multe personalități notorii din regiunea Cahul și-au scos „zestrea” la vedere. Evenimentul a fost special conceput pentru comunitatea de antreprenori și tineri cu interese și spirit antreprenorial comun și s-a desfășurat în cadrul proiectului „EU4Moldova: Startup City Cahul”, implementat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia. La eveniment au fost prezenți 120 de tineri și antreprenori din Cahul, Leova, Giurgiulești și satele învecinate.

IGNITE este un eveniment care are loc în peste 100 de orașe ale lumii, de aceea, „Ignite Cahul: iZestre” s-a desfășurat conform conceptului internațional distinct. Astfel, vorbitorii și-au împărtășit pasiunile personale şi profesionale, dar și provocările care i-au determinat să devină niște lideri de opinie în comunitatea lor, explorându-și potențialul și experiența, pentru a lăsa un impact pozitiv în societate.

Descoperă „zestrea” celor nouă speakeri

Printre speakerii care și-au prezentat „zestrea”, au fost viceprimara muncipiului Cahul – Stella Bădin; fondatorul „05 Pub” din Cahul – Eugen Albur; artista, cunoscută drept „fata cu cobza” – Stela Botez; directorul general „Moldox Film” – Maxim Cîrlan; exploratoarea care a călătorit în 57 de țări – Diana Mocanu.

Subiectele abordate au fost: antreprenoriatul digital și clasic, digitalizarea municipiului Cahul, securitatea cibernetică, ecosistemul de startupuri, dar și filmul documentar, folclorul și călătoriile. Pe lângă prezentările dinamice și cronometrate, evenimentul a mai fost condimentat cu muzică alternativă, surprize artistice, ceai, cafea și atmosferă relaxantă.

„Zestrea mea cea mai mare este dragostea de neam, dragostea de țară și dragostea de acest oraș. După 15 ani locuiți în România, am revenit acasă și nu am putut sta pe dreapta, să urmăresc cum acest oraș depune eforturi să se dezvolte, ci am vrut neapărat să fiu în acest tren. Cahul este un oraș foarte important, are toate șansele să fie capitala digitalizată a Republicii Moldova, pentru că are oameni deosebiți, ONG-uri implicate și parteneri internaționali, de aceea trebuie să punem umărul la digitalizarea serviciilor și simplificarea vieții fiecărui cetățean”, a declarat Stella Bădin, viceprimară a municipiului Cahul.

În cadrul primei ediții a evenimentului au fost puse în valoare istorii de succes, au fost promovate inițiative locale și au fost susținute idei unice. Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” contribuie la dezvoltarea afacerilor bazate pe inovații, dar și sporirea competitivității și atractivității regiunii. Prin intermediul proiectului, regiunea va deveni o comunitate antreprenorială inovativă, cu lideri comunitari, evenimente și întâlniri care să impulsioneze tinerii antreprenori și să faciliteze crearea și dezvoltarea startup-urilor.

„Cahul este orașul copilăriei mele și, chiar dacă la 15 ani am migrat, mereu am tânjit să mă întorc acasă și am căutat un motiv în plus pentru aceasta. Astfel, am început un festival de film. Fiind scenarist și regizor, asta era ceea ce puteam să aduc în orașul meu. E greu să inspiri o echipă din toate colțurile Moldovei să creadă în orașul Cahul, să vină să lucreze cu drag și să treacă peste greutățile pe care orice eveniment mare le are. Dar scopul nostru este să mergem înainte și să facem din Cahul – un oraș al filmului documentar. Zestrea mea este spiritul de inițiativă pe care l-am obținut în acest oraș și mă-ntorc cu mare drag acasă să contribui și eu la schimbarea și dezvoltarea Cahulului”, Maxim Cîrlan, director general al „Moldox Festival”.

„Ignite Cahul: iZestre” s-a desfășurat cu respectarea tuturor normelor epidemiologice, acces la eveniment având doar persoanele care au prezentat Certificat de vaccinare cu schema completă de vaccinare, test negativ sau act confirmativ de prezență a anticorpilor.

„Asemenea evenimente sunt inspiraționale pentru comunitatea locală, deoarece aduc în prim-plan personalități cunoscute, care au contribuit la dezvoltarea regiunii Cahul. Vorbitorii și-au expus experiențele pe care le-au acumulat de-a lungul timpului în domeniile în care activează. Astfel, au reușit să motiveze tinerii și antreprenorii prin exemplul propriu, dar și să-i determine să înțeleagă mai bine cum se pot implica în comunitate – toate acestea într-un mod interactiv și cu mult networking”, a conchis Corina Andronic, manageră de proiect „EU4Moldova: Startup City Cahul”.

Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM).

#antreprenori #EU4Moldova #speakeri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.