Descoperă „zestrea” celor nouă speakeri

Printre speakerii care și-au prezentat „zestrea”, au fost viceprimara muncipiului Cahul – Stella Bădin; fondatorul „05 Pub” din Cahul – Eugen Albur; artista, cunoscută drept „fata cu cobza” – Stela Botez; directorul general „Moldox Film” – Maxim Cîrlan; exploratoarea care a călătorit în 57 de țări – Diana Mocanu.

Subiectele abordate au fost: antreprenoriatul digital și clasic, digitalizarea municipiului Cahul, securitatea cibernetică, ecosistemul de startupuri, dar și filmul documentar, folclorul și călătoriile. Pe lângă prezentările dinamice și cronometrate, evenimentul a mai fost condimentat cu muzică alternativă, surprize artistice, ceai, cafea și atmosferă relaxantă.

„Zestrea mea cea mai mare este dragostea de neam, dragostea de țară și dragostea de acest oraș. După 15 ani locuiți în România, am revenit acasă și nu am putut sta pe dreapta, să urmăresc cum acest oraș depune eforturi să se dezvolte, ci am vrut neapărat să fiu în acest tren. Cahul este un oraș foarte important, are toate șansele să fie capitala digitalizată a Republicii Moldova, pentru că are oameni deosebiți, ONG-uri implicate și parteneri internaționali, de aceea trebuie să punem umărul la digitalizarea serviciilor și simplificarea vieții fiecărui cetățean”, a declarat Stella Bădin, viceprimară a municipiului Cahul.

În cadrul primei ediții a evenimentului au fost puse în valoare istorii de succes, au fost promovate inițiative locale și au fost susținute idei unice. Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” contribuie la dezvoltarea afacerilor bazate pe inovații, dar și sporirea competitivității și atractivității regiunii. Prin intermediul proiectului, regiunea va deveni o comunitate antreprenorială inovativă, cu lideri comunitari, evenimente și întâlniri care să impulsioneze tinerii antreprenori și să faciliteze crearea și dezvoltarea startup-urilor.

„Cahul este orașul copilăriei mele și, chiar dacă la 15 ani am migrat, mereu am tânjit să mă întorc acasă și am căutat un motiv în plus pentru aceasta. Astfel, am început un festival de film. Fiind scenarist și regizor, asta era ceea ce puteam să aduc în orașul meu. E greu să inspiri o echipă din toate colțurile Moldovei să creadă în orașul Cahul, să vină să lucreze cu drag și să treacă peste greutățile pe care orice eveniment mare le are. Dar scopul nostru este să mergem înainte și să facem din Cahul – un oraș al filmului documentar. Zestrea mea este spiritul de inițiativă pe care l-am obținut în acest oraș și mă-ntorc cu mare drag acasă să contribui și eu la schimbarea și dezvoltarea Cahulului”, Maxim Cîrlan, director general al „Moldox Festival”.

„Ignite Cahul: iZestre” s-a desfășurat cu respectarea tuturor normelor epidemiologice, acces la eveniment având doar persoanele care au prezentat Certificat de vaccinare cu schema completă de vaccinare, test negativ sau act confirmativ de prezență a anticorpilor.

„Asemenea evenimente sunt inspiraționale pentru comunitatea locală, deoarece aduc în prim-plan personalități cunoscute, care au contribuit la dezvoltarea regiunii Cahul. Vorbitorii și-au expus experiențele pe care le-au acumulat de-a lungul timpului în domeniile în care activează. Astfel, au reușit să motiveze tinerii și antreprenorii prin exemplul propriu, dar și să-i determine să înțeleagă mai bine cum se pot implica în comunitate – toate acestea într-un mod interactiv și cu mult networking”, a conchis Corina Andronic, manageră de proiect „EU4Moldova: Startup City Cahul”.

Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM).

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.