Boris Johnson a anunțat cel mai dur set de sancțiuni impuse vreodată de Regatul Unit ca represalii împotriva președintelui rus Vladimir Putin.

Astfel, în urma situației de război în Ucraina, prim-ministrul britanic, Boris Johnson a declarat că va sufoca capacitatea oligarhilor ruși de a folosi Marea Britanie ca loc de joacă și vor împiedica Rusia să-și întărească apărarea folosind materiale din Marea Britanie.

Sancțiunile urmăresc, de asemenea, să pedepsească pe unii dintre aliații lui Putin și pe cei mai bogați indivizi ai Rusiei, precum și instituțiile bancare ale țării, scrie heraldscotland.com.

Active de 154 de miliarde de lire sterline de la banca VTB au fost imediat înghețate, marți 24 februarie, fiind introduse sancțiuni de înghețare a activelor tuturor celorlalte bănci majore din Rusia.

Suma de bani pe care rușii o pot pune în conturile bancare din Marea Britanie va fi, de asemenea, restricționată, în timp ce aeronavelor Aeroflot li se va interzice aterizarea în Marea Britanie.

Peste 100 de entități și persoane vor fi sancționate individual, inclusiv fostul ginere al lui Vladimir Putin, Kirill Shamalov.

Shamalov, care a fost căsătorit cu fiica lui Putin, Katerina Tikhonova, este cel mai tânăr miliardar al Rusiei.

Alte patru persoane-cheie vor fi sancționate și li se vor îngheța bunurile.

Aceștia sunt Dennis Bortikov, vicepreședinte al băncii VTB; Petr Fradkov, CEO al Promsvyazbank; Yury Sliusar, director sau United Aircraft Corp și Helena Georgiva, președinte Novicom.

Johnson le-a spus parlamentarilor britanici: „Vom continua o misiune necruțătoare de a strânge Rusia din economia globală bucată cu bucată, zi de zi și săptămână de săptămână. Vom folosi, desigur, poziția Marii Britanii în fiecare forum internațional pentru a condamna atacul împotriva Ucrainei”, a declarat premierul britanic.

Alte măsuri anunțate de prim-ministru includ interzicerea exportului de articole sub o licență dublă. Acestea sunt articole care pot fi folosite în scopuri de apărare sau comerciale, de exemplu piese de computer sau piese de vehicule.

Săptămâna viitoare va fi emisă legislația pentru interzicerea exportului de articole de înaltă tehnologie, cum ar fi semiconductori și piese de schimb pentru avioane, precum și articole pentru industria extractivă, cum ar fi echipamentele de rafinărie de petrol, în Rusia.

Prim-ministrul a anunțat, de asemenea, că va avansa proiectul de lege privind criminalitatea economică.

#Boris Johnson #Marea Britanie #Rusia #sanctiuni #Vladimir Putin

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.