Prim-ministrul bulgar Rosen Jeleazkov și-a prezentat joi demisia, după mai multe săptămâni de proteste masive față de politicile economice și față de eșecul perceput în combaterea corupției. Anunțul a fost făcut într-o declarație televizată, cu câteva minute înainte ca parlamentul să dezbată și să voteze o moțiune de cenzură împotriva cabinetului său, scrie Digi24.

Demisia survine într-un moment critic pentru Bulgaria, care se pregătește să adere la zona euro la 1 ianuarie. Trecerea la moneda europeană a fost unul dintre subiectele aflate în centrul tensiunilor politice și sociale din ultimele săptămâni.

Miercuri, 10 decembrie, mii de bulgari s-au adunat în capitala Sofia și în zeci de alte orașe pentru a protesta împotriva guvernului minoritar condus de Jeleazkov. Manifestanții au acuzat cabinetul de incapacitate în combaterea corupției considerate endemice în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.

Protestele au devenit parte a unui val mai amplu de demonstrații, reflectând nemulțumiri puternice față de direcția economică și politică a guvernului. Mulți participanți au exprimat îngrijorări legate de modul în care autoritățile gestionează tranziția către zona euro.

Valul de nemulțumire a început la sfârșitul lunii noiembrie, după ce guvernul a încercat să treacă în procedură accelerată bugetul pentru 2026, primul elaborat în moneda euro. Documentul prevedea majorări de impozite și contribuții sociale, măsuri pe care protestatarii și opoziția le-au criticat dur.

Oponenții proiectului au susținut că aceste creșteri fiscale ar ascunde posibile deturnări de fonduri și lipsă de transparență în gestionarea finanțelor publice. Criticile s-au amplificat rapid, generând proteste la nivel național.

Pe 3 decembrie, sub presiunea străzii, guvernul a retras proiectul de buget controversat. Decizia nu a calmat însă tensiunile, iar manifestațiile au continuat în zilele următoare.

La începutul acestei săptămâni, un nou proiect de buget a fost prezentat parlamentului bulgar. Totuși, criticile față de modul în care guvernul a gestionat procesul bugetar au contribuit la pierderea susținerii politice pentru Jeleazkov. Demisia premierului deschide o nouă etapă de incertitudine politică pentru Bulgaria, cu doar câteva săptămâni înainte de adoptarea euro. Urmează ca parlamentul și partidele politice să stabilească următorii pași pentru formarea unui nou guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #demisie #proteste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.