Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Premierul Dorin Recean, la Cahul: „Vom continua să avem grijă de oameni, de țară și de localitățile noastre”

17 Iun. 2025, 21:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
17 Iun. 2025, 21:28 // Actualitate //  Ana Panaguța

Investițiile Guvernului în modernizarea localităților din raionul Cahul, dar și provocările curente cu care se confruntă cetățenii din regiune au fost discutate la întâlnirea premierului Dorin Recean cu reprezentanții autorităților publice locale (APL) și ai serviciilor desconcentrate.

Premierul a menționat că, în ultimii ani, raionul Cahul a beneficiat de realizarea a 40 de proiecte prin programul „Satul European” și 7 proiecte de dezvoltare regională, în valoare totală de 241 de milioane de lei. Totodată, prin „Satul European 2” urmează a fi implementate alte 26 de proiecte, de peste 123 de milioane de lei.

Prim-ministrul Dorin Recean a făcut bilanțul activităților deja realizate, care au sporit nivelul de trai al oamenilor din regiune. În 6 localități din raionul Cahul au fost construite 44 km de apeduct, 2 stații de tratare, 5 sonde arteziene și 4 castele de apă, iar, în acest an, încă 12 localități vor avea acces la apă potabilă.

În paralel, avansează lucrările la stația de epurare din Cahul, cu ajutorul financiar oferit de Germania și Uniunea Europeană. Stația va deservi circa 40 de mii de cetățeni. În același timp, în agricultură și dezvoltare rurală, fermierii și localitățile din Cahul au beneficiat de subvenții în sumă de 56 de milioane de lei.

„Cahul se dezvoltă și se modernizează cu pași rapizi datorită sprijinului Guvernului și al fondurilor europene. Sunt rezultate concrete prin care demonstrăm că Moldova poate. Vom continua să avem grijă de oameni, de țară și de localitățile noastre”, a spus premierul Dorin Recean.

Prezent la Cahul, premierul a participat la inaugurarea noului sediu al celui mai mare centru de inovare și excelență tehnologică din sudul Republicii Moldova – „Inotek – EU Innovation Centre Cahul”. Potrivit șefului Guvernului, acesta va oferi tinerilor oportunități reale de a-și dezvolta abilitățile, de a lansa afaceri locale și de a îmbunătăți comunitățile.

„Tinerii cahuleni vor putea crea rețele, își vor putea pune în practică ideile inovatoare și vor avea acasă un loc bun pentru dezvoltare profesională”, a subliniat premierul.

De asemenea, prim-ministrul a inspectat progresul lucrărilor de reconstrucție a căminului nr. 3 al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Datorită investițiilor guvernelor Republicii Moldova și al României, edificiul căminului, cu o capacitate de 158 de locuri, va fi transformat într-o unitate de locuit modernă și eficientă energetic. Spațiile de cazare vor fi reconfigurate în apartamente și studiouri cu facilități proprii, vor fi modernizate zonele comune și auxiliare, iar rețelele inginerești interioare și exterioare vor fi complet renovate. Valoarea proiectului este de 62 de milioane de lei, dintre care 47 de milioane de lei reprezintă un grant nerambursabil oferit de Guvernul României, iar restul sumei –  contribuția Guvernului Republicii Moldova.

Dorin Recean a mers și în satul Colibași, raionul Cahul, unde a discutat cu locuitorii și a vizitat obiecte de infrastructură socială, care au fost modernizate cu sprijinul Guvernului și al partenerilor externi. Este vorba despre Casa de cultură, piața agricolă din localitate, școala de arte, mai multe porțiuni de străzi reabilitate, precum și drumul Colibași-Vulcănești – unul dintre cele mai mari și așteptate de localnici proiecte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.