Situația actuală din regiunea transnistreană, menținerea unui dialog constructiv dintre Chișinău și Tiraspol, dar și acțiunile Guvernului privind aprovizionarea locuitorilor din regiune cu produse și reorientarea exportului în statele UE sunt câteva dintre subiectele discutate astăzi în cadrul întrevederii prim-ministrului Natalia Gavrilița cu noua șefă a misiunii OSCE în Republica Moldova, Kelly Keiderling, anunță Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

Părțile au făcut un schimb de opinii privind situația de securitate din regiune și stadiul actual al procesului de reglementare transnistreană. Șefa Executivului a menționat că, din cauza războiului din Ucraina, formatul de negocieri 5+2 a fost înghețat. Cu toate acestea, Guvernul de la Chișinău continuă dialogul cu Tiraspolul și optează în continuare pentru soluționarea pașnică a conflictului și menținerea păcii și a stabilității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Natalia Gavrilița a vorbit despre acțiunile Guvernului pentru înlăturarea barierelor de circulație peste Nistru. Șefa Cabinetului de miniștri a menționat că, luna trecută, cca 70% din exporturile regiunii transnistrene au fost direcționate către UE, top-3 importatori fiind România, Polonia și Germania.

Ambasadoarea Kelly Keiderling a menționat că Misiunea OSCE va monitoriza în continuare situația din regiunea transnistreană și va identifica soluții pentru integrarea malului stâng al Nistrului în spațiul economic, social și educațional al Republicii Moldova.

#Chisinau #Gavrilita #OSCE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.