Premierul italian Mario Draghi și-a anunțat demisia după ce guvernul de la Roma și-a pierdut sprijinul partenerului de coaliție, Mişcarea 5 Stele (M5S), anunță BBC News, scrie digi24.ro.

Fostul șef al Băncii Centrale Europene conducea din februarie 2021 un guvern de unitate națională. Într-o declarație publică, premierul Draghi a transmis că pactul de încredere care a susținut guvernul de uniune națională a dispărut.

„Îmi voi preda demisia președintelui republicii în această seară”, a spus liderul guvernului de la Roma.

Criza politică din Italia a fost provocată după ce Mişcarea 5 Stele (M5S), membră a coaliţiei de guvernare, a decis să nu participe la votul de încredere asupra unui decret-lege supus joi votului în Senat.

Decretul-lege în cauză conţine un pachet de măsuri de circa 10 miliarde de euro pentru ajutorarea familiilor şi firmelor în faţa inflaţiei, dar şi o măsură pentru facilitarea construirii unui incinerator de deşeuri la Roma. Însă, lupta contra unor astfel de incineratoare reprezintă un element esenţial al politicii M5S.

Prin urmare, Giuseppe Conte, fost prim-ministru şi actualul lider al M5S, a anunţat miercuri seară că senatorii partidului său vor ieşi din sală la votul de încredere solicitat de guvern.

Guvernul premierului italian Mario Draghi a câştigat votul de încredere joi în Senat, dar Mişcarea populistă 5 Stele a boicotat votul așa cum a anunțat, aruncând coaliţia de uniune națională în criză.

La votul de săptămâna trecută în Camera Deputaţilor, partidul a votat pentru încrederea în guvern, dar s-a abţinut ulterior la votul concret asupra decretului-lege.

Conform La Repubblica, regulile sunt însă diferite în Senat, unde votul de încredere coincide cu cel asupra textului în cauză, astfel încât M5S nu va putea recurge la portiţa de scăpare folosită în Camera Deputaţilor.

Chiar și fără votul M5S măsurile au fost adoptate cu 172 de voturi și 39 împotrivă.

Cu toate acestea, Draghi a afirmat de mai multe ori că nu va exista un guvern fără M5S, chiar dacă numărul de aleşi ai acestui partid nu este suficient pentru a provoca o cădere a executivului.

M5S, câştigător al ultimului scrutin legislativ în 2018, cu 32% din voturi şi o majoritate relativă în Parlament de la Roma, a coborât de atunci constant în sondaje, iar mai mulţi dintre aleşii săi au părăsit partidul.

Creditat în prezent cu 10%-11% dintre intenţiile de vot, M5S încearcă să-şi păstreze o cât mai mare vizibilitate şi să-şi reafirme principiile, pe măsura apropierii alegerilor legislative, prevăzute la începutul anului viitor, dacă o cădere a guvernului nu va provoca între timp devansarea lor.

Cotidianul italian Il Giornale scrie că președintele Mattarella ar putea accepta sau respinge demisia lui Mario Draghi. De asemenea, ar putea să-i ceară lui Draghi să meargă în faţa Parlamentului în zilele următoare pentru a solicita un vot oficial asupra guvernului însuşi, pentru a vedea dacă aliaţii i se vor alătura.

Mandatul Parlamentului expiră în primăvara anului 2023. Dacă Mattarella nu poate găsi o soluţie pentru ca guvernul lui Draghi să poată continua, acesta ar putea dizolva legislativul şi să convoace alegeri anticipate, care ar putea avea loc la sfârşitul lunii septembrie.

Comisarul european pentru Economie Paolo Gentiloni, care este el însuși un fost prim-ministru italian, a declarat că executivul comunitar al UE urmărește evoluțiile de la Roma „cu detașare, dar și cu îngrijorare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #premier

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.