Suedia a eşuat în a integra numeroşii imigranţi pe care i-a primit în ultimele două decenii, ceea ce a condus la crearea de societăţi paralele şi la violenţe ale bandelor. Despre acest lucru a afirmat prim-ministrul Magdalena Andersson, lansând o serie de iniţiative de luptă împotriva crimei organizate.

Mulţi suedezi au fost şocaţi de revoltele violente petrecute în această lună, în care peste 100 de poliţişti au fost răniţi.

Violenţele s-au declanşat după ce un politician suedezo-danez a incendiat un exemplar al Coranului în cursul unei manifestaţii şi a încercat să organizeze mai multe provocări similare în câteva cartiere locuite predominant de imigranţi, informează agerpres.ro.

Premierul Andersson i-a acuzat pe cei care încalcă legea şi a declarat că atât islamismului, cât şi extremismului de dreapta li s-a permis să prolifereze în Suedia.

„S-a permis ca segregarea să meargă atât de departe încât acum avem societăţi paralele în Suedia. Trăim în aceeaşi ţară, dar în realităţi complet diferite”, a spus ea într-o conferinţă de presă.

În ultimele două decenii, numărul locuitorilor Suediei născuţi în afara ţării s-a dublat, ajungând la 2 milioane, adică o cincime din totalul populaţiei.

Social-democraţii din care face parte şi Magdalena Andersson s-au aflat la putere în 28 din ultimii 40 de ani, inclusiv în ultimii opt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Şefa guvernului a declarat că doreşte să înfiinţeze comitete locale privind infracţionalitatea juvenilă, în care serviciile sociale şi poliţa pot colabora. Ea a propus de asemenea, instrumente care să asigure că tinerii frecventează şcoala şi nu se află pe străzi fără consimţământul părinţilor.

„Integrarea a fost prea precară în acelaşi timp în care am avut o imigraţie numeroasă. Societatea a fost prea slabă, resursele pentru poliţie şi servicii sociale au fost prea slabe”, a spus ea.

Suedia, care va avea alegeri generale în acest an, şi-a înăsprit radical politicile de imigraţie de când a preluat mai mulţi migranţi raportat la numărul populaţiei faţă de orice alt stat din Uniunea Europeană în timpul crizei din 2015, având astăzi una dintre cele mai restrictive politici din UE.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International a criticat înăsprirea politicilor suedeze, acuzându-le că provoacă suferinţe umane şi îngreunează şi mai mult integrarea imigranţilor.

#imigranti #integrare #resurse #Suedia

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.