Astăzi, 27 martie 2022, este programată cea de-a 94-a ediţie a galei Premiilor Oscar, distincţii decernate de Academia americană de film. Vor fi premiate cele mai bune pelicule lansate între 1 martie şi 31 decembrie 2021. Evenimentul are loc la Dolby Theatre, în Hollywood, California, iar gazdele spectacolului sunt actriţele Regina Hall, Amy Schumer şi Wanda Sykes.

Nominalizările pentru cele 23 de categorii au fost anunţate la 8 februarie de actorii Leslie Jordan şi Tracee Ellis Ross.

La categoria „cel mai bun film”, candidează: „Belfast”, „CODA”, „Don’t Look Up”, „Drive My Car”, „Dune”, „King Richard”, „Licorice Pizza”, „Nightmare Alley”, „The Power of the Dog”, „West Side Story”. Pentru nominalizarea la această categorie, au fost luate în considerare doar 276 de pelicule, cel mai scăzut număr din ultimii ani din cauza pandemiei de COVID-19.

Cel mai bun regizor va fi ales dintre: Kenneth Branagh („Belfast”); Ryusuke Hamaguchi („Drive My Car”); Paul Thomas Anderson („Licorice Pizza”); Jane Campion („The Power of the Dog”); Steven Spielberg („West Side Story”).

La categoria „cel mai bun actor în rol principal”, au fost nominalizaţi: Javier Bardem, „Being the Ricardos”; Benedict Cumberbatch, „The Power of the Dog”; Andrew Garfield, „Tick, Tick… Boom!”; Will Smith, „King Richard”; Denzel Washington, „The Tragedy of Macbeth”.

Nominalizate pentru „cea mai bună actriţă în rol principal” sunt: Jessica Chastain, „The Eyes of Tammy Faye”; Olivia Colman, „The Lost Daughter”; Penelope Cruz, „Parallel Mothers”; Nicole Kidman, „Being the Ricardos”; Kristen Stewart, „Spencer”.

Precedenta ediţie a galei Premiilor Oscar s-a desfăşurat la 25 aprilie 2021, după ce a fost amânată cu două luni din cauza pandemiei de COVID-19. Marele câştigător al galei cu numărul 93 al Premiilor Oscar a fost lungmetrajul „Nomadland”, care a triumfat la categoriile „cel mai bun film”, „cea mai bună regie” (Chloe Zhao) şi „cea mai bună actriţă în rol principal” (Frances McDormand).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primele premii ale Academiei Americane de Film, numite ulterior „Oscar”, au fost acordate la 16 mai 1929, notează site-ul oscar.go.com, iar ceremonia a avut loc la Hotelul Hollywood Roosevelt.

După acea primă ediţie, ceremoniile de decernare a Premiilor Oscar au avut loc la hotelurile Ambassador şi Biltmore, dar pe măsură ce evenimentul devenea tot mai grandios, sălile care îl găzduiau deveneau neîncăpătoare. Aşa se face că a fost mutat în diferite alte locuri, iar începând cu anul 2002, gala Oscarurilor are loc la Teatrul Dolby, numit, iniţial, Teatrul Kodak.

Statueta, care se înmânează câştigătorilor, reprezintă un cavaler cu o sabie care stă pe o rolă de film cu cinci cadre, reprezentând categoriile iniţiale ale Academiei: actorii, scenariştii, regizorii, producătorii şi tehnicienii. Mult râvnita statuetă a Oscarurilor nu măsoară decât 34 cm. A văzut lumina zilei la sfârşitul anilor ’20, în urma creării Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice (pe scurt Academia Americană de Film), în anul 1927, de către proprietarul Metro-Goldwyn-Mayer, Louis Mayer. A fost concepută de directorul artistic Cedric Gibbons şi lucrată de sculptorul George Stanley.

Denumită, oficial, Premiul de Merit al Academiei, statueta a rămas cunoscută sub numele de Oscar. Iniţial folosit ca o poreclă, originea acestui nume rămâne încă neclară. Cu toate acestea, se pare că a fost folosit pentru prima dată de către Margaret Herrick, bibliotecar al Academiei şi, ulterior, director executiv, căreia i s-a părut că statueta seamănă cu unchiul său, Oscar. Academia nu a oficializat acest nume până în 1939, cu toate că era deja foarte folosit.

Statuetele sunt realizate din bronz placat cu aur de 24 de carate. Numărul exact al statuetelor ce urmează a fi decernate nu este cunoscut înainte de deschiderea plicurilor din marea seară a Oscarurilor. Iar acest fapt se explică, pe de o parte, prin aceea că un singur premiu poate fi împărţit de doi sau de mai mulţi câştigători, iar pe de altă parte, prin faptul că, pe lângă premiile acordate la categoriile din concurs, se mai conferă şi premii onorifice.

În anul 1935, a fost acordat pentru prima dată un Premiu Juvenil al Academiei, decernat copiilor-actori, pentru contribuţii deosebite în cinematografie. Prima laureată a acestui premiu a fost Shirley Temple, în vârstă de 6 ani, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale de-a lungul anului 1934. Shirley Temple a primit o statuetă miniaturală, cam la jumătate din dimensiunea celei standard. O astfel de statuetă a mai fost acordată ulterior altor 11 artişti, ultima laureată a acestui premiu special fiind Hayley Mills (14 ani), în 1961, pentru rolul interpretat în ”Pollyanna” (1960). Din anul 1962, acest premiu a fost desfiinţat.

#Oscar #Premiile Oscar #Premiile Oscar 2022

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.