România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie publicația austriacă Kurier, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară” pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen.

Doi ofițeri austrieci așteaptă de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie Kurier, preluând informații publicate de alte două site-uri de știri, Salzburger Nachrichten și Oberosterreichische Nachrichten.

Accesul este blocat de România, care a cerut timp de gândire, mai menționează articolul din Kurier, spunând că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen. Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă, iar un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată al NATO și a spus:

„Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”, potrivit articolului din Kurier. La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei austriee, Michael Bauer, a declarat în această speță că Ministerul Apărării de la Viena „a stabilit contactul cu birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, adăugând că este în „contact strâns” cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală de la Viena.

Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO (din 1995), cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând cu 2016, mai scrie Kurier. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac la negocierile de aderare a Ankarei la UE.

În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl a reușit să obțină de la Ankara încetarea părții civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria și NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace va fi din nou pe deplin posibilă.

Publicația austriacă amintește că premierul român Marcel Ciolacu a crescut recent presiunile asupra Vienei, cerând că Austria să accepte aderarea României la Schengen până în decembrie, în caz contrar România urmând să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru. Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră”, a scris Marcel Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.

#Austria #NATO #Romania #Schengen

Primarii localităților din raionul Anenii Noi se opun selectării teritoriului raionului, inclusiv a satului Șerpeni, drept amplasament final pentru infrastructura regională de gestionare a deșeurilor. Într-o rezoluție adoptată joi, aceștia cer autorităților să analizeze și alte amplasamente, să evalueze impactul cumulativ asupra mediului și să asigure consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale, transmite IPN.

Primarii susțin că în satul Țânțăreni există deja de mai multe decenii o infrastructură majoră pentru gestionarea și depozitarea deșeurilor, iar comunitățile din raion suportă efectele acesteia. În opinia lor, amplasarea unei noi infrastructuri în aceeași zonă ar putea crea un impact suplimentar asupra aerului, solului, apei, biodiversității și sănătății populației. Ei cer, de asemenea, evaluarea riscurilor pentru bazinul râului Bâc și, implicit, pentru fluviul Nistru.

În rezoluție se mai solicită examinarea unor amplasamente alternative din alte unități administrativ-teritoriale și o analiză comparativă a acestora. Primarii cer ca decizia privind amplasamentul final să fie luată doar după finalizarea studiilor tehnice și de mediu, a procedurilor de consultare și după examinarea tuturor alternativelor relevante. Ei precizează că poziția lor nu reprezintă o opoziție față de necesitatea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, ci față de selectarea raionului Anenii Noi în lipsa unei justificări complete privind impactul și avantajele acestei opțiuni.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat joi, după întâlnirea cu autoritățile locale din Anenii Noi, că proiectul prevede construcția unui centru regional în zona Bazei Militare de Instruire Bulboaca, cunoscută local drept „poligonul de la Bulboaca”. El a spus că îngrijorările exprimate de comunități trebuie discutate și clarificate. Potrivit ministrului, terenul propus se află la aproximativ 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul către centru ar urma să fie asigurat printr-un drum separat, în afara localităților.

Gheorghe Hajder a precizat că proiectul nu presupune construirea unei gropi de gunoi și că nu este prevăzută aducerea deșeurilor din întreaga țară în raionul Anenii Noi. Potrivit ministrului, centrul ar urma să dispună de sisteme pentru captarea gazelor, tratarea levigatului și protejarea solului. El a mai spus că autoritățile vor continua discuțiile cu comunitățile în procesul de stabilire a amplasamentului.