România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie publicația austriacă Kurier, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară” pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen.

Doi ofițeri austrieci așteaptă de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie Kurier, preluând informații publicate de alte două site-uri de știri, Salzburger Nachrichten și Oberosterreichische Nachrichten.

Accesul este blocat de România, care a cerut timp de gândire, mai menționează articolul din Kurier, spunând că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen. Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă, iar un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată al NATO și a spus:

„Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”, potrivit articolului din Kurier. La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei austriee, Michael Bauer, a declarat în această speță că Ministerul Apărării de la Viena „a stabilit contactul cu birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, adăugând că este în „contact strâns” cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală de la Viena.

Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO (din 1995), cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând cu 2016, mai scrie Kurier. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac la negocierile de aderare a Ankarei la UE.

În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl a reușit să obțină de la Ankara încetarea părții civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria și NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace va fi din nou pe deplin posibilă.

Publicația austriacă amintește că premierul român Marcel Ciolacu a crescut recent presiunile asupra Vienei, cerând că Austria să accepte aderarea României la Schengen până în decembrie, în caz contrar România urmând să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru. Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră”, a scris Marcel Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.

#Austria #NATO #Romania #Schengen

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu oficialii sloveni despre parcursul european al Republicii Moldova și reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întâlnirile au avut loc în cadrul vizitei sale de lucru pe care Grosu o efectuează în Slovenia.

Șeful Parlamentului s-a întâlnit cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Potrivit lui Grosu, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Toamna aceasta este o perioadă foarte importantă pentru noi: urmează să adoptăm circa 200 de proiecte care ne vor apropia și mai mult de standardele europene și de obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu.

Ulterior, președintele Parlamentului s-a întâlnit cu vicepreședintele Adunării Naționale a Sloveniei, Danijel Krivec. Cei doi au discutat despre rolul parlamentelor în procesul de aderare și despre cooperarea dintre instituțiile celor două țări.

Igor Grosu a subliniat că experiența Sloveniei este importantă pentru Republica Moldova. Potrivit lui, Slovenia a folosit procesul de aderare la UE pentru a-și reforma și moderniza instituțiile, reușind să se integreze în Uniunea Europeană.

Grosu a mulțumit autorităților slovene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și a menționat că susținerea unei țări care a trecut printr-un parcurs similar este deosebit de importantă pentru Chișinău.