România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie publicația austriacă Kurier, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară” pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen.

Doi ofițeri austrieci așteaptă de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie Kurier, preluând informații publicate de alte două site-uri de știri, Salzburger Nachrichten și Oberosterreichische Nachrichten.

Accesul este blocat de România, care a cerut timp de gândire, mai menționează articolul din Kurier, spunând că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen. Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă, iar un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată al NATO și a spus:

„Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”, potrivit articolului din Kurier. La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei austriee, Michael Bauer, a declarat în această speță că Ministerul Apărării de la Viena „a stabilit contactul cu birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, adăugând că este în „contact strâns” cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală de la Viena.

Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO (din 1995), cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând cu 2016, mai scrie Kurier. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac la negocierile de aderare a Ankarei la UE.

În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl a reușit să obțină de la Ankara încetarea părții civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria și NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace va fi din nou pe deplin posibilă.

Publicația austriacă amintește că premierul român Marcel Ciolacu a crescut recent presiunile asupra Vienei, cerând că Austria să accepte aderarea României la Schengen până în decembrie, în caz contrar România urmând să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru. Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră”, a scris Marcel Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.

#Austria #NATO #Romania #Schengen

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.