Gazul procurat din grantul de 30 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană, trebuie să fie livrat în regiunea transnistreană. Responsabilii de la Bruxelles au precizat pentru newsmaker.md că banii sunt destinați pentru restabilirea aprovizionării cu lumină și căldură în regiune, dar și pentru a relua livrarea curentului electric pe ambele maluri ale Nistrului.

Potrivit sursei citate, pachetul va acoperi necesitățile fundamentale, care țin de energie, până pe 10 februarie, apoi ajutorul ar putea fi extins cu un nou sprijin. Următoarele ajutoare se vor oferi pentru atenuarea „consecințelor sociale imediate ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova și sprijinului în consolidarea independenței energetice și rezilienței Republicii Moldova”.

„Acest pachet va permite, de asemenea, reluarea furnizării energiei electrice de pe malul stâng (regiunea transnistreană a Moldovei) pe malul drept al Nistrului. Mai exact, compania energetică de stat a Moldovei, Energocom, va folosi acest ajutor inițial de 30 milioane de euro pentru a furniza gaz distribuitorului local de gaze din Transnistria, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie și, de asemenea, pentru a relua furnizarea energiei electrice de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului” se arată în precizările reprezentanților Comisiei Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul Moldovei și Comisia Europeană au anunțat soluțiile pentru problemele energetice luni, 27 ianuarie 2025. Este vorba despre un grant de 30 de milioane de euro, aprovizionare cu resurse energetice.

După ce a acceptat negocierile cu referire la ajutorul UE și furnizarea de gaz în regiunea separatistă din bani europeni, Tiraspolul s-a declarat nemulțumit de discuții și a cerut Comisiei Europene să împartă ajutorul între malurile Nistrului.

Newsmaker notează că după publicarea știrii despre comentariul primit de la serviciul de presă al Comisiei Europene, instituția a transmis o precizare:

„Referindu-ne la informațiile pe care vi le-am transmis mai devreme astăzi, dorim să facem o clarificare. Informațiile furnizate se referă la pachetul inițial de asistență de urgență, propus de Comisie Republicii Moldova luni. Comentariul nostru nu reflecta situația actuală în cadrul discuțiilor în desfășurare, care au loc după formularea propunerii inițiale.”

#ajutor #Comisia Europeană #Moldova #Transnistria #UE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.