Vameșii vizați în cadrul perchezițiilor de marți ar fi luat mită, scrie presa de la București, cu referire la surse din Cadrul DNA. Potrivit G4media și Libertatea, sunt circa 20 de persoane de la Vamă și Poliție, bănuite că ar fi acceptat sume cuprinse între 20 și 250 de euro de la persoane care traversau hotarul.

Cetățenii care ofereau banii erau moldoveni. Aceștia urmau să ajungă în Germania și treceau ilegal hotarul, după ce achitau funcționarilor, scriu jurnaliștii G4media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursele Libertatea afirmă că, în urma perchezițiilor, 14 poliţişti de frontieră şi 12 vameşi au fost duși de procurori la audieri. Responsabililor de la punctele de trecere a frontierelor li s-au solicitat mai multe documente și informații despre anumiți funcționari.

Luni dimineață, ofițerii Serviciului protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI în comun cu Procuratura Anticorupție (PA) cu suportul Direcției integritate și supraveghere a Serviciului Vamal în cadrul unei operațiuni internaționale inițiate cu Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) a MAI a României, au descins concomitent cu percheziții în mai multe posturi vamale de pe ambele părți ale frontierei moldo-române. Autoritățile de la Chișinău anunțau că acțiunile de urmărire penală sunt desfășurate în cadrul unei cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție.

#coruptie #DNA #mita #Percheziții #posturi vamale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.