Armata ucraineană bate alarma și susține că Lukașenko scoate tot mai multă tehnică militară din depozite. Se presupune că administrația de la Minsk ar putea oferi vehiculele din dotare trupelor ruse drept suport pentru ofensivă.

După ce s-a destrămat Uniunea Sovietică, Belarus și Ucraina a moștenit arsenale uriașe. Astfel, țările au reușit să consolideze capacitățile și să își crească potențialul.

Conform datelor pe care le-au identificat jurnaliștii de la UNIAN în baze de date deschis, după căderea URSS în Belarus erau 3287 de tancuri, dintre care 1182 – învechite. Către anul 2000 numărul lor a scăzut de două ore, iar în 2021 Minskul deținea 537 de tancuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, după ce Belarus a obținut independența, administrația țării a moștenit de la sovietici 2238 de vehicule blindate de infanterie. În 2021 țara avea 932 de mașini de acest tip și a vândut 102.

Conform jurnaliștilor de la Kiev, în contextul războiului din Ucraina, actualmente Lukașenko l-ar putea ajuta pe Putin cu maxim 758 de tancuri și 1157 de blindate de infanterie, însă corupția, exporturile pe piața neagră, furturile și lipsa sistemelor eficiente de întreținere, care sunt complexe și costisitoare, le-ar putea juca festa celor doi președinți, iar numărul vehiculele care ar putea fi utilizate pentru luptă în realitate ar putea fi de câteva ori mai mic.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#echipament militar #Lukasenko #Putin #războiul din Ucraina #tancuri

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.