La un summit cu România și Bulgaria din 22 noiembrie la Budapesta organizat de Ungaria, Viena ar putea renunța la controversata blocare privind aderarea deplină la Schengen pentru ambele țări, scrie cotidianul austriac Kleine Zeitung.

Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat de Austria și membru al partidului cancelarului Nehammer, se va prezenta marți în fața deputaților europeni la Bruxelles. Discursul lui Brunner va aborda subiecte precum procedurile de azil în țările terțe, protecția frontierelor externe și integrarea totală a României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Faptul că Brunner a solicitat deja acest lucru înaintea audierii a stârnit controverse în Austria, contrazicând astfel poziția cancelarului Karl Nehammer și a ministrului de Interne Gerhard Karner, care blochează de aproape doi ani aderarea deplină a celor doi candidați la Schengen.

Se pare că această blocadă ar putea fi ridicată în curând, deoarece, conform „Kleine Zeitung”, un summit al miniștrilor de interne din Austria (Karner), România (Marian-Cătălin Predoiu) și Bulgaria (Atanas Ilkov) va avea loc cu sprijinul Ungariei, care deține președinția UE. Întâlnirea este programată la Budapesta pe 22 noiembrie, cu două zile înainte de alegerile din Stiria.

„Suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la capătul acestuia”, a declarat Karner referitor la întâlnirea planificată, potrivit antena3.ro.

El a menționat că veto-ul privitor la aderarea României și Bulgariei a fost și rămâne justificat, dar este convins că multe s-au îmbunătățit de atunci. Totuși, ministrul subliniază că „protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă va fi necesar, controalele la frontierele interne, rămân priorități centrale.

În plus, Karner consideră că întâlnirea de la Budapesta trebuie să fie însoțită de un pachet general clar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Austria a acceptat anul trecut un „pas intermediar” în procesul de aderare la Schengen, care a fost legat de extinderea (cel puțin pentru sectorul aerian) numită „Air Schengen”.

Astfel, pasagerii din România și Bulgaria vor putea intra mai ușor în UE începând cu aprilie 2024, deși această concesie a fost supusă unor condiții, inclusiv creșterea fondurilor UE pentru protecția frontierelor acestor țări și intensificarea controalelor la frontierele terestre.

Pe 12 decembrie, la următorul Consiliu JAI, ar putea fi luată o decizie privind aderarea completă. Deși Ministerul de Interne nu a dorit să comenteze o posibilă cedare iminentă pe tema Schengen, datele actuale arată o situație foarte pozitivă.

Migrația în Balcani a scăzut cu 62%, iar reținerile ilegale s-au redus semnificativ, atât în Austria, cât și în cele două țări menționate. De asemenea, cererile de azil au scăzut drastic, iar ambele țări vor prelua persoanele care au solicitat azil în Austria, dar au fost inițial înregistrate în România sau Bulgaria.

Având în vedere aceste date și participarea Austriei la întâlnire, este foarte probabil ca Viena să renunțe la dreptul de veto, iar blocada să fie complet ridicată, dar legată de alte cerințe.

#Austria #Romania #Schengen

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.