Presa din Norvegia, unde s-a născut Stoltenberg: Toate țările din NATO vor ca el să rămână secretar general

Presa din Norvegia scrie mercuri, 28 iunie curent, că „toate țările NATO sunt unite în spatele deciziei de a-i cere lui Jens Stoltenberg să-și continue funcția de secretar general al Alianței”. Mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de trei ori, iar el a anunțat că va demisiona în septembrie, după nouă ani în funcția de secretar general al Alianței militare.

Jens Stoltenberg, născut la 16 martie 1959, Oslo, este un politician norvegian, a fost prim-ministru al Norvegiei între 2000-2001 și 2005-2013 din partea Partidului Muncitoresc Norvegian (Det norske Arbeiderparti). Din 1 octombrie 2014 este secretar general al NATO.

În ultima lună au existat mai multe luări de poziție cu privire la o prelungire, inclusiv din partea ministrului german al apărării, Boris Pistorius.

„NATO nu poate rămâne fără un secretar general. Sunt în favoarea unei prelungiri, dacă nu putem ajunge la un acord asupra unui candidat pentru a-i urma în funcţie”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la sosirea la Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi.

„Ne îndreptăm spre o reînnoire” a mandatului, a declarat şi un diplomat european, sub condiţia anonimatului. „Va fi pentru un an, până la summitul de la Washington”, prevăzut pentru 9-11 iulie 2024, a adăugat el.

„Nimic nu a fost decis încă, dar o prelungire este foarte probabilă”, a confirmat un alt diplomat, potrivit AFP.

Presa din Norvegia precizează că încă nu se știe dacă Stoltenberg a fost de acord oficial cu prelungirea mandatului său, care se încheie pe 1 octombrie 2024.

Trei surse diplomatice din interiorul NATO au declarat pentru publicația VG că ar exista posibilitatea unei decizii oficiale privind o prelungire suplimentară cu un an a mandatului în următoarele zile. La sediul NATO de la Bruxelles este de așteptat ca confirmarea lui Stoltenberg să vină înaintea summitului din 11 și 12 iulie din capitala Lituaniei, Vilnius.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii de la VG, concluzia cea mai probabilă este că Stoltenberg va rămâne secretar general al NATO până în vara lui 2024. Statele membre trebuie acum să se pună de acord că doresc ca Stoltenberg să continue ca secretar general al NATO.

Marți seara, Stoltenberg a fost întrebat de jurnaliștii de la NRK, la o conferință de presă organizată la Haga, despre confirmarea extinderii mandatului.

„Mi-am clarificat poziţia de multe ori. Nu mai am nimic de adăugat. Nu caut o prelungire, după cum am spus de mai multe ori în trecut”, a răspuns acesta.

Săptămânile trecute, presa din Norvegia a relatat că preşedintele american Joe Biden i-a solicitat secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, să rămână în această funcţie pentru încă un an. Conform radioteleviziunii publice norvegiene NRK şi cotidianului Dagens Naeringsliv (DN), care citează surse anonime, Jens Stoltenberg ar urma să rămână în funcţie până la Summitul de la Washington din 2024, care va marca 75 de ani de la fondarea Alianţei. Dată printre favoriţi, şefa executivului danez Mette Fredriksen ar avea mari şanse să preia ştafeta de la Stoltenberg anul viitor, precizează publicaţia norvegiană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Jens Stoltenberg #Norvegia #presa #secretar general #NATO

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.