Presa din Norvegia scrie mercuri, 28 iunie curent, că „toate țările NATO sunt unite în spatele deciziei de a-i cere lui Jens Stoltenberg să-și continue funcția de secretar general al Alianței”. Mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de trei ori, iar el a anunțat că va demisiona în septembrie, după nouă ani în funcția de secretar general al Alianței militare.

Jens Stoltenberg, născut la 16 martie 1959, Oslo, este un politician norvegian, a fost prim-ministru al Norvegiei între 2000-2001 și 2005-2013 din partea Partidului Muncitoresc Norvegian (Det norske Arbeiderparti). Din 1 octombrie 2014 este secretar general al NATO.

În ultima lună au existat mai multe luări de poziție cu privire la o prelungire, inclusiv din partea ministrului german al apărării, Boris Pistorius.

„NATO nu poate rămâne fără un secretar general. Sunt în favoarea unei prelungiri, dacă nu putem ajunge la un acord asupra unui candidat pentru a-i urma în funcţie”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la sosirea la Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi.

„Ne îndreptăm spre o reînnoire” a mandatului, a declarat şi un diplomat european, sub condiţia anonimatului. „Va fi pentru un an, până la summitul de la Washington”, prevăzut pentru 9-11 iulie 2024, a adăugat el.

„Nimic nu a fost decis încă, dar o prelungire este foarte probabilă”, a confirmat un alt diplomat, potrivit AFP.

Presa din Norvegia precizează că încă nu se știe dacă Stoltenberg a fost de acord oficial cu prelungirea mandatului său, care se încheie pe 1 octombrie 2024.

Trei surse diplomatice din interiorul NATO au declarat pentru publicația VG că ar exista posibilitatea unei decizii oficiale privind o prelungire suplimentară cu un an a mandatului în următoarele zile. La sediul NATO de la Bruxelles este de așteptat ca confirmarea lui Stoltenberg să vină înaintea summitului din 11 și 12 iulie din capitala Lituaniei, Vilnius.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii de la VG, concluzia cea mai probabilă este că Stoltenberg va rămâne secretar general al NATO până în vara lui 2024. Statele membre trebuie acum să se pună de acord că doresc ca Stoltenberg să continue ca secretar general al NATO.

Marți seara, Stoltenberg a fost întrebat de jurnaliștii de la NRK, la o conferință de presă organizată la Haga, despre confirmarea extinderii mandatului.

„Mi-am clarificat poziţia de multe ori. Nu mai am nimic de adăugat. Nu caut o prelungire, după cum am spus de mai multe ori în trecut”, a răspuns acesta.

Săptămânile trecute, presa din Norvegia a relatat că preşedintele american Joe Biden i-a solicitat secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, să rămână în această funcţie pentru încă un an. Conform radioteleviziunii publice norvegiene NRK şi cotidianului Dagens Naeringsliv (DN), care citează surse anonime, Jens Stoltenberg ar urma să rămână în funcţie până la Summitul de la Washington din 2024, care va marca 75 de ani de la fondarea Alianţei. Dată printre favoriţi, şefa executivului danez Mette Fredriksen ar avea mari şanse să preia ştafeta de la Stoltenberg anul viitor, precizează publicaţia norvegiană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Jens Stoltenberg #NATO #Norvegia #presa #secretar general

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.