Pe 26 martie, la București este planificată o manifestație pentru susținerea lui Călin Georgescu. Conform deschide.md, pentru buna-organizare a evenimentului, Moscova ar fi implicat în acțiune și socialiștii de la Chișinău.

Jurnaliștii relatează, cu referire la surse din cadrul formațiunii, că unul dintre responsabilii pentru deplasarea cetățenilor Republicii Moldova la protestul lui Călin Georgescu ar fi Alexandr Haceaturean, fratele vitreg al vicepreședintelui Parlamentului de la Chișinău și secretarului executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea. Amintim că politicianul a rupt, acum 10 ani, harta României Mari în plenul Legislativului.

Haceaturean, cunoscut anterior sub numele de Alexandr Sologubov, s-ar implica activ în recrutarea unor persoane din mediul PSRM, pentru a participa la această manifestație. Acțiunile respective demonstrează o conexiune directă între anumite structuri pro-ruse din Republica Moldova și mișcările politice alternative din România, promovate de Georgescu, notează deschide.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine este Alexandr Haceaturean (Sologubov)

Născut pe 2 august 1977, Alexandr Haceaturean este fratele mai mare al lui Vlad Bătrîncea, pe linia maternă. În 2001, acesta a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru „vătămare gravă a integrității corporale”, însă în 2006 a fost eliberat înainte de termen.

Ultimul său loc de muncă a fost în Secretariatul Parlamentului. Conform sursei citate, în perioada iulie 2022 – ianuarie 2025, Haceaturean a activat în calitate de șofer în cadrul Legislativului. La câteva săptămâni după concediere, individul ar fi început o campanie activă pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu.

PSRM, Rusia și reconfigurarea influenței în regiune

În interiorul PSRM s-ar vorbi tot mai mult despre tentativa grupării conduse de Vlad Bătrîncea de a se debarasa de Igor Dodon. După ce Moscova i-a întors demonstrativ spatele, fostul președinte ar putea fi marginalizat chiar de cei mai apropiați colegi, printre care se numără Vlad Bătrîncea și fosta viceprim-ministră pentru Reintegrare, Olga Cebotari.

Cei doi ar fi primit indicații de la Kremlin să ofere sprijin fostului premier din perioada comunistă, Vasile Tarlev, mai scrie deschide.md. În contextul alegerilor parlamentare din această toamnă, Bătrîncea și Cebotari ar fi ademenit deja mai mulți deputați din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor să adere la Partidul pentru Viitorul Moldovei, condusă de fostul șef al Guvernului.

Implicarea unor actori politici pro-ruși din Republica Moldova în mobilizarea susținătorilor pentru protestul lui Călin Georgescu reprezintă o dovadă în plus a faptului că Moscova vrea să influențeze scena politică românească, precizează jurnaliștii. În opinia lor, această conexiune demonstrează încercarea Kremlinului de a destabiliza România și de a-și impune oameni loiali Moscovei la conducerea țării. În același timp, strategia Rusiei nu se limitează doar la România, ci vizează și Republica Moldova, unde continuă să sprijine forțele politice care îi servesc interesele. Această dublă abordare indică o strategie complexă de menținere și extindere a influenței în regiune, subminând astfel securitatea și stabilitatea ambelor state.

#Călin Georgescu #frate #organizare #proteste #Vlad Batrincea

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie istorică în alegerile regionale desfășurate duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt. Formațiunea a obținut 44,3% din voturile pentru parlamentul regional, devenind detașat cea mai puternică forță politică din land, potrivit rezultatelor preliminare oficiale, scrie BBC.

Rezultatul reprezintă mai mult decât dublul scorului obținut de AfD la alegerile din 2021, când partidul a acumulat 20,8% din voturi. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz, a suferit o înfrângere severă, coborând la 24%, față de 37,1% în urmă cu cinci ani.

Pe următoarele locuri s-au clasat SPD, cu 7,8%, Verzii – 8,9%, și Die Linke – 8,6%.

AfD, aproape de putere, dar fără majoritate

Victoria nu înseamnă însă automat că AfD va putea prelua guvernarea landului. Formațiunea a obținut 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional, cu trei mai puține decât numărul necesar pentru o majoritate absolută.

Aceasta este principala problemă pentru liderii partidului. AfD a transmis în campanie că își dorește să guverneze singură și a respins ideea de a depinde de un partener de coaliție. În același timp, celelalte partide importante din Germania exclud colaborarea cu AfD, ceea ce face extrem de complicată formarea unui guvern condus de formațiunea de extremă dreapta.

Liderul AfD din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a revendicat însă un „mandat de guvernare”, după anunțarea rezultatelor. Co-lidera partidului la nivel federal, Alice Weidel, a calificat rezultatul drept „istoric” și a susținut că scorul reprezintă un mandat clar pentru ca AfD să conducă landul.

Dacă AfD ar reuși să formeze un guvern, ar fi o premieră în Germania postbelică: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, o formațiune de extremă dreapta ar ajunge să conducă un land german. AfD nu a participat până acum la guvernarea niciunuia dintre cele 16 landuri și nici la nivel federal, celelalte partide menținând așa-numitul „zid de protecție” – refuzul de a forma alianțe cu această formațiune.

O lovitură majoră pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Saxonia-Anhalt este considerat un test important pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru guvernarea federală de la Berlin. Rezultatul arată că CDU pierde masiv teren în estul Germaniei, în timp ce AfD își consolidează poziția de principală forță a dreptei radicale.

În 2021, CDU obținea 37,1% în Saxonia-Anhalt și câștiga alegerile. Cinci ani mai târziu, partidul a pierdut aproape 20 de puncte procentuale și a ajuns la doar 17,2%. AfD a făcut mișcarea inversă: de la 20,8% la 43,8%.

Rezultatul vine într-un moment dificil pentru Merz, al cărui guvern se confruntă cu presiuni legate de economie, migrație și popularitatea în scădere a partidelor tradiționale. Reuters a descris scrutinul drept un test major pentru capacitatea CDU de a opri ascensiunea AfD.

AfD încearcă să transforme victoria din estul Germaniei într-o platformă pentru alegerile federale din 2029. Formațiunea a devenit deja o forță importantă la nivel național, iar succesul din Saxonia-Anhalt îi oferă un argument puternic în campania pentru a demonstra că poate deveni o alternativă la partidele tradiționale.

De ce a crescut atât de mult AfD

Saxonia-Anhalt este unul dintre landurile din estul Germaniei în care AfD are de mai mult timp un sprijin electoral ridicat. Regiunea se confruntă cu probleme economice și demografice, iar diferențele dintre estul și vestul țării continuă să alimenteze nemulțumirea unei părți a populației.

Campania AfD s-a concentrat în special pe imigrație, securitate, situația economică și criticile față de politica tradițională germană. Potrivit analizelor electorale, printre principalele teme care au influențat votul s-au numărat neîncrederea în partidele consacrate, protecția socială, economia și migrația.

Liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a devenit una dintre figurile importante ale AfD și a mizat puternic pe rețelele sociale în timpul campaniei. El a încercat să capitalizeze nemulțumirea alegătorilor din est și sentimentul că regiunea nu este suficient reprezentată în politica de la Berlin.

AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciile regionale de informații interne drept formațiune de extremă dreapta. Partidul respinge această clasificare.

Ce urmează pentru Saxonia-Anhalt

Problema centrală este acum formarea guvernului. Cu 39 de mandate din 83, AfD nu poate guverna singură. În condițiile în care celelalte partide au exclus o coaliție cu AfD, CDU se află în situația de a încerca să construiască o majoritate alternativă.

Rezultatele oficiale arată că CDU are 15 mandate, SPD și Verzii câte opt, Die Linke opt, iar BSW cinci.

Acest tablou parlamentar face negocierile extrem de complicate. O eventuală alianță a CDU cu partidele de centru-stânga ar putea necesita sprijinul Die Linke pentru anumite voturi, în timp ce orice apropiere de AfD ar încălca politica de „zid de protecție” menținută până acum de partidele tradiționale.

Prin urmare, AfD a câștigat clar alegerile, dar nu a obținut încă posibilitatea de a conduce singură landul.

Proteste după victoria extremei drepte

Victoria AfD a provocat și reacții în stradă. În mai multe orașe germane au avut loc proteste împotriva formațiunii de extremă dreapta, inclusiv la Berlin și Frankfurt. La Frankfurt, aproximativ 2.500 de persoane au participat la manifestații, iar la Berlin protestatarii au cerut măsuri împotriva AfD.

Pentru Germania, scrutinul din Saxonia-Anhalt reprezintă un moment politic important. Chiar dacă AfD nu va reuși să formeze imediat guvernul landului, partidul a demonstrat că poate obține aproape jumătate din voturile alegătorilor într-o regiune germană și că diferența față de formațiunile tradiționale poate deveni uriașă.

Victoria transmite, totodată, un avertisment puternic pentru CDU și pentru cancelarul Friedrich Merz. AfD nu mai este doar o forță de protest în estul Germaniei, ci a devenit principala formațiune politică a landului. Următoarea confruntare va fi dacă succesul regional poate fi transformat într-o ascensiune la nivel național.