UE pregătește o misiune civilă pentru Republica Moldova. Welt am Sonntag, un ziar german care apare doar duminica, scrie că „Moldova, micul vecin al Ucrainei, este împărțită: o parte este orientată spre vest, cealaltă spre est. O zonă se află deja sub influența Moscovei și ar putea ajuta indirect la determinarea cursului războiului, de aceea o misiune civilă a UE urmează să securizeze țara”.

Potrivit informațiilor pe care le-a obținut Welt am Sonntag, Republica Moldova se simte din ce în ce mai amenințată după atacul Rusiei asupra Ucrainei și a scris la Bruxelles pe 28 ianuarie cerând sprijin. Astfel, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) lucrează în prezent la un așa-numit concept de gestionare a crizelor, care ar trebui să fie finalizat în această lună. În concept, experții dezvoltă propuneri pentru dimensiunea, profilul și mandatul misiunii, care apoi trebuie să fie aprobate în unanimitate de guvernele UE.

„Voința de a trimite o misiune civilă în Moldova este clară”, a spus un diplomat UE familiarizat cu discuțiile. Alături de Polonia,

Țările Baltice, Suedia, Cehia, Portugalia, România și Danemarca, Germania este unul dintre cei mai importanți susținători ai inițiativei.

Diplomații se așteaptă ca noua misiune să înceapă „la începutul verii”.

În cadrul misiunii, personalul administrativ din țările membre, în primul rând din domeniile justiției, poliției și vamale, urmează să consilieze țara ex-sovietică, cunoscută sub numele de Republica Moldova, cu privire la modul de înființare a unui sector de securitate eficient. În plus, UE dorește să trimită experți care să consilieze țara în lupta împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformarii.

Ziarul mai scrie că, pe lângă o misiune civilă de consiliere, Republica Moldova cere și sancțiuni rapide de la UE împotriva oligarhilor loiali Rusiei, mai multă supraveghere aeriană (avioane, radar) și furnizarea de sisteme de apărare aeriană. Viceprim-ministrul și ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a precizat acest lucru în calitate de invitat la ultima întâlnire a miniștrilor de externe ai UE din 20 februarie.

El a cerut țărilor UE să „ajute rapid la actualizarea sistemelor învechite ale Moldovei”. Banii pentru acest lucru se spune că provin de la Facilitatea europeană pentru pace (EPF), un pot financiar care a fost folosit pentru a finanța prevenirea conflictelor și măsurile internaționale de securitate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) din martie 2021.

„În Moldova, care are o populație de 2,6 milioane de locuitori și se învecinează direct cu Ucraina, starea de spirit s-a încălzit din ce în ce mai mult în ultimele săptămâni. O parte din populație este orientată spre vest, alta, aproximativ aceeași proporție, spre est. Ambele părți se înfruntă ireconciliabil. Moscova încearcă să aprindă demonstrații pro-ruse”.

Moldova este cea mai săracă țară din Europa și suferă din cauza migrației continue a ucrainenilor din zona de război și a întreruperilor intermitente de curent ca urmare a distrugerii infrastructurii energetice a Ucrainei de către atacurile rusești. Ambele sisteme de alimentare sunt parțial conectate între ele.

Guvernul Republicii Moldova consideră că un atac rusesc asupra țării este realist. Şeful Serviciului de Informaţii Alexandru Musteaţă a declarat încă de la sfârşitul anului 2022 că este absolut posibil ca trupele ruse să încerce „să creeze un coridor către Transnistria”. Transnistria face parte din Moldova.

Acolo locuiesc aproximativ 500.000 de oameni. Cu toate acestea, provincia s-a despărțit arbitrar de Moldova, chiar are propriul guvern pro-rus, dar nu este recunoscută la nivel internațional. Acolo sunt staționați în jur de 1.500 de soldați ruși.

„Dar ceea ce este și mai important este că se spune că până la 20.000 de tone de muniție aparținând Rusiei ar fi depozitate în Transnistria. Acest lucru ar face ca provincia separatistă să găzduiască cel mai mare depozit de muniții din Europa”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a readus în atenție Transnistria săptămâna trecută. „Desigur, situația din Transnistria este subiectul celei mai mari atenții noastre și un motiv de îngrijorare”. Peskov a acuzat Ucraina că plănuiește operațiuni cu „steagul fals” pentru a ataca soldații ruși în Transnistria. Guvernul Republicii Moldova a negat acuzațiile.

#misiune #presa #securitate #UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.