Președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, va efectua în această săptămână o vizită oficială în Republica Moldova, pentru a reconfirma sprijinul instituției față de agenda de reforme economice a țării, în contextul accelerării parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al BERD, vizita este programată pentru joi și vineri, perioadă în care Odile Renaud-Basso va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, alți oficiali guvernamentali, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai corpului diplomatic și ai societății civile. Discuțiile vor viza reafirmarea angajamentului BERD de a sprijini reformele economice și investițiile în Republica Moldova.

„Moldova se află în fața unei oportunități istorice – perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Această aspirație politică este, totodată, un motor puternic pentru reforme economice și creștere, în interesul fundamental al țării. BERD este determinată să sprijine Moldova pe acest parcurs, în special prin investiții și asistență pentru reforme”, a declarat președinta BERD, Odile Renaud-Basso.

Agenda vizitei include și o deplasare la Bălți, unde Odile Renaud-Basso va evalua rezultatele investițiilor BERD în modernizarea sistemului de termoficare, proiecte care asigură încălzire eficientă pentru aproximativ 70% din locuitorii municipiului. Proiectul de termoficare din Bălți, lansat în 2014 cu o investiție inițială de 10 milioane de euro și extins în 2021 printr-un nou proiect de 17 milioane de euro, contribuie la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor în al doilea cel mai mare oraș al țării.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Republica Moldova. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, banca a oferit Moldovei finanțări în valoare de 1,7 miliarde de euro pentru a atenua impactul economic al războiului.

În total, BERD a investit aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Republica Moldova, aproximativ 40% din portofoliu fiind direcționat către infrastructură durabilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #presedinta

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.