Redacțiile din Republica Moldova își vor revedea numărul de angajați după ce Donald Trump a suspendat granturile oferite prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID. Declarația aparține Corneliei Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice.

Prezentă la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, jurnalista a spus că mass-media moldovenească rămâne încă dependentă de ajutoarele din afară, fapt care o face vulnerabilă.

„Nu vom asista la închidere unor redacții, dar unii își vor reduce drastic numărul de angajați. Democrația din Republica Moldova va pierde pentru că vor dispărea anumite emisiuni unde cetățenii înțeleg cine și ce prezintă, ce politici susține. Presa odată capacitată va încerca să reziste, să-și caute alte finanțări. Temerea mea este să nu vină alți „donatori” cu alte interese. Rusia ar putea veni prin anumiți donatori, foștii oligarhi ar putea să revină cu anumite influențe”, a mai spus Cornelia Cozonac.

Prezent în studio la Rlive TV, analistul politic Roman Mihăeș a declarat că fără granturi și ajutoare de peste hotare, Republica Moldova ar fi avut foarte puțină media.

„SUA și Uniunea Europeană au finanțat presa pentru a crea o alternativă mass-media ruse în țară. Fără această susținere a mijloacelor de informare în masă și a jurnaliștilor curajoși nu ar fi avut loc evenimentele din anul 2009 și regimul lui Voronin ar fi fost și astăzi la guvernare. S-a creat o corporație de jurnaliști moderni care nu le-au permis politicienilor să facă ce jocuri vor ei. Eu mă tem că americanii vor închide complet aceste proiecte și asta ar fi o chestie gravă, nedorită și greșită”, a mai menționat Roman Mihăeș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donald Trump a suspendat toate activitățile USAID la nivel mondial. Ordinul semnat chiar în debutul mandatului său a afectat zeci de sectoare susținute de organizație în Republica Moldova, printre care și mass-media. Potrivit unor directori de presă, activitatea instituțiilor media depinde în proporție de până la 70 la sută de granturi din afara țării.

#Consens national #Donald Trump #granturi americane #jurnaliști #redacții #RLIVE TV

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.