Preşedinta Comisiei Europene confirmă un plan de rezervă dacă Rusia va întrerupe furnizarea de gaze

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE a luat măsuri de precauţie extinse în cazul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu gaze din Rusia.

„În ultimele luni, Comisia Europeană a discutat cu exportatori importanţi de gaze naturale lichefiate, cum ar fi Statele Unite, Qatar şi Egipt, pentru ca aceştia să îşi sporească livrările către Uniune”, a declarat von der Leyen.

Au avut loc, de asemenea, negocieri cu importatori-cheie de gaze naturale lichefiate, precum Japonia şi Coreea de Sud, pentru ca aceştia să îşi pune propriile comenzi la dispoziţia UE. Transportul de gaz lichefiat din Qatar ar putea fi redirecţionat spre Europa în loc de Japonia, de exemplu.

„Ca urmare a acestor eforturi, UE a importat o cantitate record de gaz lichefiat în luna ianuarie, aproximativ 10 trilioane de metri cubi”, a explicat von der Leyen.

Benefic în situaţia actuală este şi faptul că UE şi-a extins reţeaua de conducte şi a crescut capacitatea terminalelor de gaze naturale lichefiate după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.

„Modelele noastre arată acum că avem tendinţa de a fi în siguranţă în cazul unei reduceri a aprovizionării sau a scăderii în continuare a livrărilor de gaze de către Gazprom. În cazul întreruperii totale a aprovizionării vor trebui totuşi adoptate măsuri de urgenţă”.

UE este foarte dependentă de gazul rusesc. O reducere a livrărilor de către Rusia ca represalii pentru sancţiunile impuse de Occident în criza ucraineană ar putea, prin urmare, să afecteze puternic statele membre. În prezent, UE se bazează pe gaz pentru puţin sub un sfert din necesarul de energie, iar 90% din aprovizionarea cu gaze a Uniunii provine în prezent din Rusia. Aproximativ 40% din importuri sunt furnizate de Gazprom.

Criza din Ucraina implică un „risc clar” de reducere a gazelor ruseşti către UE. Totuşi, primăvara nu este departe, iar creşterea temperaturilor ar însemna o scădere a cererii de energie pentru încălzire şi relaxarea situaţiei. În cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene a ameninţat din nou cu represalii rapide sub formă de sancţiuni.

#gaz #Europa #UE #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.