Președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a declarat la Chișinău că obiectivul principal al președinției cipriote a Consiliului UE este deschiderea oficială a capitolelor de negociere cu Moldova, începând cu clusterul numărul 1, aspecte fundamentale, chiar în luna iunie.

„Acest capitol este coloana vertebrală pentru negocierile de aderare. Se referă la supremația legii, reformele justiției și drepturile fundamentale. Am toată încrederea că, cu forțele noastre comune, acest scop va fi obținut. În paralel cu aceste negocieri, noi suntem concentrați pe rezultate care vor aduce un impact imediat pentru cetățenii Republicii Moldova. Prin intermediul planului de creștere al Uniunii Europeane, ne asigurăm că și comunitățile din diferite regiuni ale țării pot să obțină beneficii concrete„, a declarat Christodoulides.

Oficialul cipriot a subliniat că extinderea UE reprezintă pentru Cipru o necesitate geopolitică, nu doar o opțiune politică, și că o Uniune mai puternică este una extinsă.

În același context, Christodoulides a anunțat că UE a alocat 200 de milioane de euro pentru economia Moldovei prin Planul de Creștere al UE, pentru infrastructură și pentru a crea locuri de muncă.

„Cu adevărat, urmarea reformelor cheie, care au fost completate cu mult succes, Uniunea Europeană a mai alocat 200 de milioane de euro pentru a acționa ca și un motor pentru economia Republicii Moldova.„, a conchis președintele cipriot.

La rândul său, Președinta Maia Sandu a afirmat că aderarea la UE este cel mai important proiect național al Moldovei de la obținerea independenței și că țara este pregătită pentru următorul pas.

„Este și o strategie de supraviețuiră, într-un context în care un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea. Republica Moldova și dorește să facă parte din proiectul de pace care este Uniunea Europeană. Ne facem treaba, investim în securitate energetică, reformăm justiția, consolidăm statul de drept, aliniem legislația la standardele europene, ne întărim reziliența în fața amenințărilor hibride și împărtășim această experiență cu partenerii europeni. Comisia Europeană confirmă progresul nostru. Suntem pregătiți pentru deschiderea oficială a negocierilor pe capitole”, a precizat președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #bani #Cipru

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.