După ce marţi a instituit legea marţială şi a desfăşurat trupe terestre şi aeriene, miercuri, preşedintele din Coreea de Sud a anunţat ridicarea acesteia, sub presiunea manifestanţilor şi a parlamentului, care i-au cerut demisia.

Un conflict privind adoptarea bugetului său în parlament, unde tabăra prezidenţială este în minoritate, l-a determinat, marţi, pe preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol să recurgă la impunerea legii marţiale, măsură criticată dur nu doar de opoziţie, care i-a cerut demisia de urgenţă, ci şi de membrii propriului partid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După anunţul introducerii legii marţiale, elicoptere ale armatei au aterizat pe acoperişul parlamentului. În acelaţi timp, sute de manifestanţi s-au adunat în faţa parlamentului pentru a cere retragerea deciziei şi demisia lui Yoon Suk Yeol.

Impunerea legii marţiale, o premieră în ţară după mai bine de 40 de ani, implica suspendarea vieţii politice, precum şi închiderea parlamentului şi trecerea presei sub control, lucru ce a stârnit îngrijorare şi dezaprobare în întreaga lume, în special în Statele Unite, principalul aliat al Seulului împotriva Coreei de Nord, dar şi în China.

În Coreea de Sud, principalul partid de opoziţie (Partidul Democrat) a cerut demisia lui Yoon Suk Yeol şi a ameninţat că, în cazul în care acesta refuză, va iniţia procedurile de demitere împotriva lui. Chiar şi propriul partid al preşedintelui, Partidul Puterii Poporului, a declarat miercuri că Yoon ar urma să fie tras la răspundere.

„Preşedintele trebuie să explice această situaţie tragică imediat şi în detaliu”, a declarat la televiziune şeful partidului său, Han Dong-hoon, subliniind că “toţi cei responsabili vor trebui traşi la răspundere”.

Miercuri dimineaţa, şeful de cabinet al preşedintelui şi importanţi colaboratori şi-au prezentat demisiile în masă potrivit agenţiei naţionale Yonhap.

Pe de altă parte, confederaţia coreeană a sindicatelor, cel mai mare sindicat din ţară, cu aproximativ 1,2 milioane de membri, a chemat la o “grevă generală nelimitată” până la demisia lui Yoon, fiind de părere că el şi-a semnat “propriul sfârşit la putere”.

În urma declarării legii marţiale, parlamentul s-a reunit în timp ce forțele speciale încercau să intre în sala de şedinţe. În faţa clădirii, închisă peste noapte, manifestanţii au strigat: „Arestaţi-l pe Yoon Suk Yeol!”, au constatat jurnalişti ai AFP.

Preşedintele sud-coreean a decis în cele din urmă să anunţe la televizor ridicarea legii marţiale şi retragerea trupelor desfăşurate în capitală, stârnind strigătele de bucurie ale manifestanţilor.

Yoon Suk Yeol, într-un discurs surpriză, a explicat alegerea sa de a reînvia o lege care a fost activată ultima dată în 1980, când sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de o lovitură de stat militară. Yoon a justificat marţi măsura spunând că doreşte „eliminarea elementelor ostile statului” şi „protejarea Coreei de Sud liberale de ameninţările reprezentate de forţele comuniste nord-coreene”.

Casa Albă a afirmat că nu era la curent cu intenţiile lui Yoon.

Organizația Națiunilor Unite şi Marea Britanie ş-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, în timp ce China le-a cerut cetăţenilor săi din Coreea de Sud să fie precauţi. Moscova, care şi-a întărit legăturile cu Coreea de Nord în urma războiului său din Ucraina, a considerat situaţia alarmantă.

Japonia, la rândul ei, a declarat miercuri că supraveghează situaţia cu „o îngrijorare excepțională şi serioasă”.

#Casa Alba #Coreea de Sud #legea marțiala

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.