Țările europene care oferă garanții de securitate Ucrainei pentru perioada de după război vor fi pregătite să lupte cu Rusia, dacă aceasta reia ostilitățile, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, într-un interviu pentru The Guardian. Întrebat dacă garanții oricăror asigurări postbelice ar fi dispuși să se angajeze militar împotriva Rusiei, Stubb a răspuns: „Aceasta este ideea garanțiilor de securitate prin definiție.”

„Garanțiile de securitate, în esență, reprezintă o descurajare. Acea descurajare trebuie să fie credibilă, iar pentru a fi credibilă, trebuie să fie puternică”, a adăugat el.

Ucraina și aliații săi lucrează la stabilirea unor garanții de securitate pentru perioada de după război, inclusiv la o forță de menținere a păcii care să asigure respectarea unui viitor armistițiu sau acord de pace. „Coaliția celor dispuși”, condusă de Franța și Marea Britanie, a organizat mai multe reuniuni pentru dezvoltarea acestor asigurări.

Stubb a subliniat că Rusia nu va avea niciun cuvânt de spus în privința garanțiilor de securitate pe care Ucraina și aliații săi le dezvoltă, în pofida opoziției vocale a Kremlinului.

„Rusia nu are absolut niciun drept de a interveni în deciziile suverane ale unui stat național independent… Deci, pentru mine, nu este o problemă dacă Rusia va fi sau nu de acord. Desigur că nu va fi, dar acesta nu este scopul”, a spus Stubb.

Moscova nu este dispusă să accepte trupe străine de menținere a păcii pentru asigurarea unui armistițiu sau acord de pace în Ucraina, a relatat presa de stat pe 4 septembrie, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Rusia nu intenționează să discute despre o intervenție străină în Ucraina, lucru fundamental inacceptabil și care subminează întreaga securitate, sub orice formă sau format”, a afirmat aceasta.

Stubb a remarcat că președintele rus Vladimir Putin probabil nu este pregătit să se angajeze în demersuri diplomatice, în ciuda disponibilității președintelui Volodimir Zelenski de a se întâlni.

„Războiul său este prea mare pentru a fi pierdut. A făcut probabil cea mai mare greșeală strategică din istoria recentă, cu siguranță de la sfârșitul Războiului Rece, și a eșuat în toate obiectivele sale strategice. Întrebarea este când va veni la masa negocierilor – sper că mai devreme decât mai târziu –, dar în acest moment sunt destul de pesimist”, a spus el.

Moscova a respins desfășurarea oricăror forțe de menținere a păcii legate de NATO, ministrul rus de externe Serghei Lavrov descriind o astfel de mișcare drept „intervenție militară străină”.

Kremlinul a emis în mod repetat cereri maximaliste către Ucraina și a refuzat să participe la discuții la nivel de lideri, în timp ce Ucraina și aliații săi încearcă să pună capăt războiului declanșat de Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #garanții de securitate

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.