În ultimii ani, rolul companiei Moldovagaz s-a schimbat semnificativ. Dacă în trecut compania deținea practic monopolul asupra furnizării gazelor naturale, astăzi atribuțiile sale sunt mult mai limitate. Aceste schimbări au avut loc în urma reformelor din sectorul energetic și a alinierii Republicii Moldova la regulile pieței europene.

În prezent, pe malul drept al Nistrului, furnizorul de gaze în cadrul obligației de serviciu public este compania Energocom. Aceasta cumpără gazele naturale și este responsabilă de livrarea lor către consumatori.

Totuși, Moldovagaz nu a dispărut din sistem. În baza unui acord încheiat cu Energocom, compania continuă să presteze anumite servicii operaționale, precum emiterea facturilor, încasarea plăților și relația cu consumatorii.

Pe malul stâng al Nistrului, situația este diferită. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a desemnat Moldovagaz să asigure aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene, iar acest mandat a fost prelungit până la 31 decembrie 2026.

După pierderea statutului de principal furnizor de gaze pe malul drept al Nistrului, care mai este, în mod concret, rolul Moldovagaz?
Moldovagaz continuă să factureze consumatorii în numele Energocom. Ce valoare adaugă compania în acest proces și cât costă aceste servicii?
Cum răspundeți criticilor care spun că Moldovagaz a devenit mai degrabă un administrator al relației cu clienții decât o companie de furnizare a gazelor?
Gazprom rămâne acționarul majoritar al Moldovagaz. În ce măsură influențează acest lucru deciziile companiei și cât de independent este managementul?
Cum explicați faptul că, după liberalizarea pieței, consumatorii încă asociază toate problemele legate de gaze cu Moldovagaz, deși furnizorul este acum Energocom?
Ce riscuri există pentru aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene după expirarea mandatului actual, la sfârșitul anului 2026? Există un plan alternativ?
Un deputat din opoziție Renato Usatîi a afirmat că membrii Consiliului de Observatori ai Moldovagaz primesc remunerații de aproximativ 600.000 de lei pe ședință și că reducerea acestor plăți ar fi blocată de Gazprom. Confirmați sau infirmați aceste informații?
Care este remunerația reală a membrilor Consiliului și cine stabilește aceste sume?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 3 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Vadim Ceban, președintele interimar al Consiliului de Administrație Moldovagaz.

#Realitatea te priveste #Vadim Ceban #Valentina Ursu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.