Subiectul creării unei instanțe anticorupție va fi discutat în această săptămână pe platforma parlamentară. Președintele legislativului, Igor Grosu, spune că instanța judecătorească specializată anticorupție va examina cazurile de mare corupție într-un ritm alert, pentru a nu mai admite tergiversarea examinării dosarelor. Judecătorii noii instanțe vor beneficia de protecție, de garanții sociale și de salariu motivant pentru a lua decizii obiective, imparțiale, conform legii, transmite ipn.md.

Conceptul creării unei instanțe anticorupție a fost elaborat de instituția prezidențială și transmis Parlamentului pentru dezbateri. Potrivit conceptului, instanța va avea până la 15 judecători, selectați prin concurs de către CSM în bază de merit și experiență și numiți (inclusiv prin transfer) de către președintele Republicii Moldova. Judecătorii de la instanța anticorupție vor avea un mandat de 5 ani și un salariu apropiat de cel al unui judecător de la Curtea Supremă de Justiție după reformă (în jur de 45 de mii de lei). Ca și garanții suplimentare, judecătorii vor beneficia de pază de stat la solicitare și locuințe de serviciu pentru cei din afara Chișinăului.

„Săptămâna aceasta va fi discutat subiectul creării Curții Anticorupție. Noi am observat tot felul de argumente. Și procuratura, și judecătoriile spun că sunt suprasolicitate și împovărate de mii de dosare. Soluția pe care noi o propunem este să avem o curte anticorupție dedicată doar dosarelor corupției mari. De la Procuratura Anticorupție acolo să ajungă dosarele cele mai grele, cele mai complicate cazuri. Vom oferi tot suportul financiar, protecție, garanții sociale. Să le spunem: Aveți tot, la treabă! Fără tergiversări, fără procese interminabile”, a spus Igor Grosu.

Totodată, procesul evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor va continua, deși există elemente ale sistemului care se opun procesului de reformare. „Rezistență va fi, dar ea nu ne mai sperie și nu ne mai miră, oricum ei au înțeles că noi nu ne oprim. Am văzut rezistență și la Curtea Supremă de Justiție, am văzut rezistență și în cadrul tentativei nereușite a Adunării Generale a Procurorilor. Mă adresez către toți cei din sistem și le spun că procesul nu se oprește.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întoarcerea ar însemna repetarea cataclismelor și tragediilor din societate. Procesul este ireversibil. La ședința din 7 septembrie am votat încă doi membri CSM din rândul societății civile. Sperăm comisia de evaluare să evalueze repetat, așa cum a decis CSJ, dosarele celor care au contestat decizia. Am rezistat până acum, vom rezista în continuare”, a mai spus președintele Parlamentului.

La 23 august a fost convocată Adunarea Generală a Procurorilor. În timpul Adunării urmau să fie aleși membrii Consiliului Superior al Procurorilor și supleanții, însă ședința a fost amânată până la pronunțarea hotărârilor în privința candidaților care au obținut câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție. Comisia pre-vetting urmează să evalueze repetat dosarele candidaților care n-au trecut evaluare din prima.

#CSM #omisia pre-vetting

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.