Președintele Parlamentului, Igor Grosu, participă la Conferința Președinților de Parlamente din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, desfășurată la Copenhaga, în Danemarca.

Șeful Legislativului a anunțat că programul reuniunii a început cu un eveniment oficial găzduit de Frederik al X-lea, la care au fost prezenți mai mulți președinți de parlamente europene.

Potrivit lui Grosu, agenda conferinței include discuții esențiale privind securitatea Europei, consolidarea democrației, cooperarea parlamentară și parcursul european al Republica Moldova.

„Pentru noi, fiecare participare pe astfel de platforme este o ocazie de a spune clar unde este Moldova, ce reforme facem și de ce aderarea noastră la Uniunea Europeană este importantă atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru Europa”, a declarat președintele Parlamentului.

Oficialul a subliniat că astfel de reuniuni oferă oportunitatea promovării agendei europene a Republicii Moldova și consolidării dialogului cu partenerii din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Grosu va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din mai multe state europene, inclusiv cu președintele Senatului Regatului Belgiei, cu președintele Parlamentului Albaniei, Niko Peleshi, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Slovenia, Zoran Stevanovic, cu președintele Consiliului Național al Republicii Slovace, Richard Rasi, și cu Mareșalul Seimului Republicii Polone, Wlodzimierz Czarzasty.

De asemenea, șeful legislativului se va întâlni cu membrii diasporei moldovenești din Danemarca, discuțiile vizând realitățile din Republica Moldova, prioritățile de dezvoltare ale țării, parcursul european și etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Agenda vizitei include și o deplasare la Agenția Daneză pentru Managementul Situațiilor de Urgență, unde oficialul moldovean va putea prelua bune practici în domeniu.

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană reprezintă un forum de dialog și schimb de experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în arhitectura europeană, precum și cooperarea interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European, președinții parlamentelor țărilor candidate și reprezentanți ai statelor partenere.

#Copenhaga #Danemarca #Grosu

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.