Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis joi, 17 octombrie curent, într-un mesaj pe rețelele de socializare, că la Consiliul European de la Bruxelles se va discuta sprijinul Uniunii Europene pentru “calea europeană a Republicii Moldova, înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru UE.

“Astăzi, la Consiliul European de la Bruxelles, vom discuta despre sprijinul UE pentru Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, migrație, competitivitate, afaceri externe, precum și despre sprijinul nostru pentru calea europeană a Republicii Moldova, înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului UE“, a scris Iohannis, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).

Șeful statului român a participat miercuri la primul summit din istorie UE – Consiliul de Cooperare al Golfului, iar la Consiliul European, la propunerea României și a președintelui Klaus Iohannis, liderii celor 27 de state membre ale UE vor discuta sprijinul pentru R. Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. Concomitent cu primul tur al scrutinului prezidențial este organizat și un referendum constituțional pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Referendumul din 20 octombrie are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”. La referendumul din 20 octombrie 2024, cetățenii vor răspunde la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Demersurile europene și occidentale de susținere a Republicii Moldova s-au intensificat în ultima perioadă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027.

În același timp, miniștrii de externe din opt state nordice și baltice s-au aflat marți în capitala Republicii Moldova, unde au semnat un memorandum de înțelegere cu omologul lor de la Chișinău care are ca scop întărirea capacității acestei țări de a face față politicii externe agresive a Rusiei.

De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, în debutul săptămânii care se încheie cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Klaus Iohannis #Republica Moldova #Romania #UE

Un fost executor judecătoresc a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine și fals în acte publice. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei.

Instanța a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis și i-a interzis, timp de patru ani, să exercite activitatea de executor judecătoresc sau alte activități ce țin de gestionarea și administrarea bunurilor materiale.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, fostul executor a fost plasat în arest preventiv și anunțat în căutare.

Potrivit probelor administrate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, în perioada 2008–2010, acesta și-ar fi folosit funcția pentru a-și însuși bani și bunuri care îi erau încredințate pentru executarea unor hotărâri și stingerea unor creanțe.

Anchetatorii susțin că fostul executor nu ar fi transferat banii care urmau să ajungă în conturile statului, ale biroului executorului sau în contul trezorerial, ci și i-ar fi însușit. Ulterior, acesta ar fi nimicit procedurile de executare.

Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei. Din această sumă, peste 1,1 milioane de lei au fost restituite.

Instanța a admis și acțiunea civilă înaintată de procuror și a dispus încasarea de la inculpat a peste 5 500 de lei în beneficiul statului, cu titlu de prejudiciu material. Totodată, peste 64 000 de lei au fost confiscați în folosul statului, fiind considerați bani rezultați din infracțiune.

Fostul executor a mai fost vizat în alte dosare penale. Într-unul dintre acestea, el a fost acuzat că ar fi transferat ilegal peste 80 000 de lei de pe contul unei companii pe contul său bancar, urmărind încasarea unui onorariu mai mare. Instanța l-a achitat în acest caz, constatând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Într-o altă cauză, fostul executor a fost găsit vinovat de fals în acte publice, însă a fost liberat de pedeapsa penală din cauza expirării termenului de prescripție.

Acesta a mai fost acuzat că ar fi încasat de două ori suma de 4 630 de lei pentru executarea unei hotărâri judecătorești. În acest caz, instanța a încetat procesul penal, după recalificarea faptelor în baza Codului contravențional, tot din cauza expirării termenului de prescripție.

Într-un alt dosar, în care i-a fost imputată însușirea a 5 000 de euro ce urmau să fie confiscați în folosul statului, instanța l-a achitat, constatând că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.