Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la dineul oferit de Regele Spaniei, în ajunul Summitului NATO

29 Iun. 2022, 04:30
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
29 Iun. 2022, 04:30 // În Lume //  Realitatea.md

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul NATO de la Madrid.

Şeful statului a fost însoţit la acest dineu de soţia sa, Carmen Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, relatează Agerpres. Miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, reuniune în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă.

În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea.

„Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate”, precizează un comunicat citat de Agerpres.

Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene.

Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.