Președinția ar lucra la un program ce se referă la studierea limbii române și găgăuze în Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia. Declarația a fost făcută de președinta țării, Maia Sandu, la Strasbourg, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De cealaltă parte, administrația din Găgăuzia spune că, până în prezent, în adresa acestora „nu a parvenit propuneri de la Președinție la acest subiect”.

Andrei Vedutenko, consilierul bașkanului Găgăuziei, Irina Vlah, pentru relații publice și mass-media a declarat pentru gagauzinfo.md că, Programul de extindere a sferei limbii găgăuze „a fost inițiat și implementat de autoritățile autonomiei cu sprijinul partenerilor europeni, iar Președinția nu ar avea tangențe cu acest program”.

Același lucru îl afirmă că Direcția principală educație din Găgăuzia, afirmând că, Direcția „se gândește la modelele de educație multilingvă din regiune datorită resurselor sale și cu sprijinul partenerilor și implementează diverse proiecte pentru studiul limbilor găgăuze și române”.

„Proiectul ANTEM este implementat cu succes în grădinițe. Acum studiem posibilitatea introducerii unui astfel de program în școala primară, a cărui prioritate va fi studiul limbilor materne și de stat ”, a declarat Natalia Kristeva, șefa Direcției educație din Găgăuzia, pentru sursa citată.

Potrivit acesteia, din partea structurilor de stat sau a președintelui, nu a primit nicio propunere cu privire la activitățile comune sau la dezvoltarea comună a vreo unui program.

„De mulți ani solicităm finanțare pentru studiul limbii române în grupuri și a altor limbi străine. Dar autoritățile centrale refuză să finanțeze divizarea limbii găgăuze. Anul acesta am decis că fondurile vor fi alocate de la bugetul regional”, a spus Kristeva.

Amintim că, președinta țării, Maia Sandu, a efectuat la începutul acestei săptămâni o vizită de lucru la Strasbourg, unde a rostit și un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

#Gagauzia #limba romana #Maia Sandu

Republica Moldova ar putea începe, din anul 2027, producția propriilor rachete antigrindină, în cadrul unei reforme a sistemului de protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme. În acest sens, autoritățile pregătesc o investiție de 9 milioane de euro pentru automatizarea serviciului antigrindină, care ar urma să reducă numărul angajaților de la aproximativ 1.000 la doar 70. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, scrie BANI.MD.

Potrivit lui Osmochescu, reforma urmărește nu doar modernizarea sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină, ci și dezvoltarea capacităților de stimulare artificială a precipitațiilor, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint.

„Avem un plan de reformă completă a sistemului nostru antigrindină și a serviciului respectiv, care poate provoca precipitații în perioada respectivă a anului, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint”, a declarat Osmochescu.

Totodată, ministrul a precizat că Republica Moldova nu dispune, deocamdată, de capacitățile tehnice necesare pentru asemenea intervenții, însă există resurse financiare pentru modernizarea serviciului.

„Vorbim de automatizarea serviciului, care la moment este unul mecanic. Nouă milioane de euro pentru automatizarea completă a sistemului antigrindină, care va reduce numărul angajaților de la circa 1.000 de oameni la circa 70”, a explicat ministrul.

O altă componentă importantă a reformei este lansarea producției locale de rachete antigrindină, pentru a reduce dependența de importuri. În prezent, autoritățile negociază cu un investitor străin interesat să dezvolte producția pe baza unei întreprinderi existente în Republica Moldova, aflate în procedură de insolvabilitate, potrivit sursei citate.

„Noi ne propunem să începem producția de rachete antigrindină în Republica Moldova. Suntem în negocieri cu un partener extern, care a exprimat dorința de a o face în baza unei structuri existente, care se află în stare de insolvabilitate”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a menționat că, înainte de lansarea proiectului, trebuie soluționate mai multe aspecte juridice și fiscale, inclusiv cele legate de datoriile întreprinderii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, Republica Moldova importă rachetele antigrindină preponderent din Bulgaria, la prețuri cuprinse între 400 și 450 de euro pentru o unitate. Necesarul mediu anual este de aproximativ 3.000 de rachete, ceea ce înseamnă cheltuieli de circa 1,2-1,35 milioane de euro numai pentru procurarea acestora.

Eugen Osmochescu a mai adăugat că în stocurile actuale se află aproximativ 528 de rachete, iar sezonul de utilizare a acestora s-a încheiat.

Întrebat când ar putea fi produse primele rachete antigrindină în Republica Moldova, el a răspuns: „Eu sper de anul viitor, eu chiar sper de anul viitor”, confirmând că investiția ar urma să fie realizată de un partener privat.

Modernizarea serviciului a fost discutată și la Comisia parlamentară pentru agricultură, pe 11 noiembrie, când conducerea instituției a estimat investiția necesară la 9-10 milioane de euro.

#investitii #Moldova #productie #rachete antigrindina