Președinția Republicii Moldova folosește o centrală fotovoltaică, pentru a economisi lumina. Reprezentanții instituției au comunicat pentru Realitatea că în lunile de vară sistemul acoperă circa 20% din consumul total de curent electric al administrației prezidențiale.

În contextul crizei energetice și hidrologice, furnizarea apei calde a fost oprită. Consumul a fost redus și prin „oprirea iluminatului decorativ al havuzurilor, care funcționează doar cât este necesar pentru a menține apa curată”.

Două ascensoare au fost oprite, iar responsabilii monitorizează continuu și analizează periodic indicatorii de consum, pentru a identifica măsuri de eficientizare. Lumina și echipamentele electrice sunt stinse în spațiile neutilizate, în afara programului de lucru și în zilele libere, iar acest lucru este verificat.

„În contextul crizei energetice și hidrologice, Aparatul Președintelui Republicii Moldova aplică în mod constant măsuri de eficientizare a consumului de energie și apă, în vederea utilizării responsabile a resurselor. (…) Începând cu anul 2022 au fost înlocuite corpurile de iluminat convenționale cu corpuri de iluminat bazate pe tehnologie LED, cu consum redus de energie, în toate spațiile clădirii, cu excepția Sălii istorice. Înlocuirea corpurilor de iluminat din Sala istorică este planificată pentru perioada următoare”, se arată în răspunsul funcționarilor de la Președinție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii mai precizează că muncitorii din cadrul Președinției monitorizează permanent instalațiile de alimentare cu apă și intervine operativ „pentru prevenirea și remedierea pierderilor”, iar instituția consolidează cultura instituțională și informează periodic angajații despre bunele practici de economisire a energiei și apei.

Anterior, reprezentanții Guvernului au comunicat pentru Realitatea că instituția a deconectat luminile în anumite spații, a ajustat funcționarea sistemului de irigare și a oprit havuzul, pentru a economisi. În același timp, la Parlament au fost oprite unele ascensoare și nu se livrează apa caldă.

Fără consum inutil de lumină în afara programului și havuz oprit. Cum economisesc Guvernul și Parlamentul în criză

#apa #criza #economie #lumina #Președinție

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.