Republica Moldova joacă un rol tot mai important în discuțiile globale despre pace, securitate și protejarea democrațiilor. Potrivit experților, participarea țării noastre la Forumul Păcii de la Paris, care are loc miercuri, 29 octombrie, reprezintă o confirmare a faptului că, deși este un stat mic, R. Moldova a devenit un exemplu de reziliență democratică într-o regiune aflată sub presiune.

Consilierul președintei Republicii Moldova pentru comunicare publică, Igor Zaharov, a menționat, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, că Maia Sandu va susține un discurs la Forumul Păcii de la Paris și mesajul pe care îl va transmite șefa statului va fi unul „clar”: pacea rămâne cel mai important obiectiv al Republicii Moldova.

„Este un forum larg, care reunește lideri mondiali și experți din toată lumea pentru a discuta și a găsi soluții la cea mai mare problemă cu care se confruntă continentul nostru: pacea. Iar președinta Maia Sandu participă, și în acest an, cu un mesaj clar: pacea este cel mai important obiectiv al nostru, al tuturor”, a declarat Igor Zaharov.

Consilierul prezidențial a mai spus că Maia Sandu va evidenția rolul mass-mediei independente, unul esențial pentru protejarea proceselor democratice.

„Spațiul nostru informațional, am văzut cu toții la ultimele alegeri, cât poate fi de șubred atunci când este atacat, expus dezinformării, manipulării și ingerințelor externe. De aceea, este foarte important să abordăm cum protejăm acest spațiu, mai ales în mediul online”, a punctat Zaharov.

El a menționat că Republica Moldova este tot mai solicitată pe plan extern pentru a împărtăși experiențele sale legate de combaterea dezinformării și a amestecului extern în procesele democratice.

„Am avut trei cicluri electorale la rând – referendum, prezidențiale și parlamentare – și am trecut prin ele păstrând democrația și stabilitatea. Lecțiile pe care le-am învățat sunt căutate de țările europene și de altele ce urmează să aibă alegeri”, a spus Zaharov.

Expertul militar Artur Leșcu consideră că Republica Moldova devine tot mai relevantă în dezbaterile despre pace și securitate, fiind apreciată pentru experiența sa în domeniul rezilienței informaționale.

„E de importanță majoră, e un forum de talie mondială și participarea țării noastre nu poate decât să ne bucure. Când liderii unor țări discută probleme, pot apărea și urmări directe, pozitive”, a declarat Leșcu, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.

El a adăugat că Republica Moldova este „vârful de lance al luptei contra dezinformării și a războiului hibrid”, având deja o experiență practică de gestionare a atacurilor informaționale.

„Am devenit acel pol de cunoștințe care știe cum să lupte contra războiului hibrid, contra dezinformării. Noi știm cum să ținem piept acestor atacuri și e bine că Occidentul vrea să învețe de la noi această cale”, a spus Artur Leșcu.

Forumul Păcii este „un eveniment de talia celui de la Davos”, dar cu o puternică orientare europeană și francofonă, afirmă și jurnalistul Dan Alexe, corespondentul Teleradio-Moldova la Bruxelles.

„Este un forum care există din 2018, creat de Emmanuel Macron, pe modelul Davos, însă foarte orientat francofon. Sunt invitați acolo toți șefii de stat din țările francofoniei, din care face parte și Republica Moldova, precum și România”, a declarat jurnalistul la aceeași emisiune de la Radio Moldova.

Importanța evenimentului este una semnificativă pentru țara noastră, întrucât oferă ocazia unor întrevederi bilaterale cu lideri din state candidate la aderarea la Uniunea Europeană, a precizat jurnalistul.

„Președinta Maia Sandu se poate întâlni acolo, în format bilateral, cu șefi de stat din Muntenegru și Macedonia, care sunt deja în negocieri cu Uniunea Europeană. Un asemenea schimb de experiență ar fi foarte interesant și util pentru Republica Moldova”, a spus Dan Alexe.

Jurnalistul a mai adăugat că forumul reprezintă „o poartă deschisă spre provocările prin care trecem: revoluția digitală, dezvoltarea durabilă, guvernarea democratică și libertatea presei, despre care, de altfel, va vorbi Maia Sandu”.

În opinia experților, participarea Republicii Moldova la Forumul Păcii de la Paris nu mai este doar un gest diplomatic, ci o contribuție la eforturile internaționale pentru menținerea păcii și apărarea democrației.

#forum #Maia Sandu #PACE #Paris

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.