Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării trece de astăzi în subordinea Președinției. Decretul prezidențial cu privire la promulgarea legii care reglementează activitatea Centrului a fost publicat în Monitorul Oficial, transmite IPN.

Noul cadru legislativ vizează consolidarea luptei împotriva dezinformării și informării publicului prin educație și creșterea rezilienței societale. Astfel, centrul va avea rolul de a preveni și reduce impactul dezinformării, într-o perioadă în care acest fenomen devine din ce în ce mai periculos pentru securitatea națională.

Potrivit noilor prevederi, directorul centrului va fi numit și revocat direct de către președintele țării, iar acesta va deveni membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate. Noua lege introduce și termeni esențiali, precum „informații de securitate sensibile” și „reziliența societală”, subliniind importanța protejării informațiilor sensibile în fața provocărilor externe și interne.

Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat în anul 2023, iar prin modificările legale, denumirea a fost schimbată în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezinformare #Președinției

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.