Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo insistă că decretul semnat de președinta Maia Sandu prin care a fost demis este ilegal. Declarația a fost reiterată miercuri, 28 februarie curent, când a fost achitat de Judecătoria Buiucani în unul dintre dosarele deschise pe numele său, în timp ce procurorii cereau o sentință de 8 ani de închisoare. Spre seară, Adrian Băluțel, șeful Cabinetului Președintei Republicii Moldova, a venit cu o reacție.

„Decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, din 26 septembrie 2023, are la bază decizia membrilor CSP de evaluare nesatisfăcătoare a activității procurorului general din mai 2022. CSP este instituția care evaluează performanțele procurorilor, iar dosarul penal nu are nicio legătură cu evaluarea activității de către CSP și, respectiv, cu demiterea din funcție”, a declarat Adrian Băluțel pe contul oficial de Telegram.

Amintim că, mai devreme, Alexandr Stoianoglo a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Era vorba de acordarea unei indemnizaţii unice de 163 de mii de lei fostului şef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, la plecarea lui din sistem. Nu ar fi avut dreptul la aceşti bani, fiind cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită.

Alexandr Stoianoglo a pledat nevinovat, ca și în restul dosarelor. În acest dosar era învinuită şi o fostă şefă de la resurse umane a Procuraturii Generale, Cobzari Maria Ștefan. Imediat după pronunțarea sentinței, Procuratura Anticorupție a anunțat că o va contesta la Curtea de Apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Decizie de ultima oră în „dosarul Stoianoglo”: Fostul Procuror General a fost achitat de prima instanță

#Alexandr Stoianoglo #decret #fost procuror general #Maia Sandu #Presedintia #procuror general

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.