Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo insistă că decretul semnat de președinta Maia Sandu prin care a fost demis este ilegal. Declarația a fost reiterată miercuri, 28 februarie curent, când a fost achitat de Judecătoria Buiucani în unul dintre dosarele deschise pe numele său, în timp ce procurorii cereau o sentință de 8 ani de închisoare. Spre seară, Adrian Băluțel, șeful Cabinetului Președintei Republicii Moldova, a venit cu o reacție.

„Decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, din 26 septembrie 2023, are la bază decizia membrilor CSP de evaluare nesatisfăcătoare a activității procurorului general din mai 2022. CSP este instituția care evaluează performanțele procurorilor, iar dosarul penal nu are nicio legătură cu evaluarea activității de către CSP și, respectiv, cu demiterea din funcție”, a declarat Adrian Băluțel pe contul oficial de Telegram.

Amintim că, mai devreme, Alexandr Stoianoglo a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Era vorba de acordarea unei indemnizaţii unice de 163 de mii de lei fostului şef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, la plecarea lui din sistem. Nu ar fi avut dreptul la aceşti bani, fiind cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită.

Alexandr Stoianoglo a pledat nevinovat, ca și în restul dosarelor. În acest dosar era învinuită şi o fostă şefă de la resurse umane a Procuraturii Generale, Cobzari Maria Ștefan. Imediat după pronunțarea sentinței, Procuratura Anticorupție a anunțat că o va contesta la Curtea de Apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Decizie de ultima oră în „dosarul Stoianoglo”: Fostul Procuror General a fost achitat de prima instanță

#Alexandr Stoianoglo #decret #fost procuror general #Maia Sandu #Presedintia #procuror general

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.