Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împins inflația europeană la un nou nivel record în iunie, o veste proastă pentru gospodăriile care se confruntă acum cu creșterea prețurilor la alimente, pe lângă cele la energie, transmite AFP.

Rata inflației în cele 19 țări care împart moneda unică s-a situat în iunie la 8,6% în ritm anual, după 7,4% în aprilie și 8,1% în mai, a anunțat vineri Eurostat.

Cifrele sunt cele mai mari înregistrate de biroul european de statistică de la prima publicare a indicatorului, în ianuarie 1997.

Inflație record în fiecare lună de după noiembrie

Creșterea prețurilor de consum a atins niveluri record în fiecare lună începând din noiembrie, chiar dacă anul trecut a fost considerată un fenomen temporar, legat de forța redresării economice după șocul pandemiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Invazia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei exacerbează creșterea prețurilor și provoacă temeri privind o scădere bruscă a creșterii produsului intern brut (PIB).

Acum, „europenii au probleme în a-și asigura hrana”, spune Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

„Din punct de vedere istoric, nu am avut niciodată o cifră atât de mare privind contribuția alimentelor la inflație, va cântări foarte greu”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la creșterea prețului cerealelor și a uleiurilor folosite în produsele procesate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Populația, nevoită să strângă cureaua

Consolidarea inflației afectează întotdeauna în primul rând sectorul energetic (electricitate, petrol, gaze…). Această componentă a indicelui prețurilor a urcat cu 41,9% pe un an în iunie, după ce în luna mai fusese de 39,1%. Dar și creșterea prețurilor la alimente (inclusiv alcool și tutun) s-a accelerat, ajungând la 8,9%, față de 7,5% în mai.

Waechter este îngrijorat de un risc major pentru economie, gospodăriile fiind obligate să strângă cureaua:

„La un moment dat, consumatorii sunt nevoiți să facă un compromis: au nevoie de benzină pentru a merge la serviciu și reduc alte cheltuieli, ceea ce creează un șoc negativ pentru activitatea economică”

În luna mai, Bruxellesul și-a redus cu 1,3 puncte procentuale prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru zona euro, până la 2,7% în 2022, și și-a majorat prognoza de inflație cu 3,5 puncte, până la 6,1%, față de cifrele anunțate la 10 februarie, înainte de începerea ofensivei rusești.

Situația s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova decide să întrerupă complet furnizarea de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale.

Perspectivele sunt în continuare sumbre

„Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre”, avertizează Pushpin Singh, economist la centrul de cercetare Cebr.

„Actuala penurie de gaze, cauzată de reducerea exporturilor rusești, a determinat Germania și Olanda să își activeze planurile de urgență pentru a limita consumul (de energie). În cazul unei întreruperi a aprovizionării, reducerile vor fi impuse industriei și vor cauza o scădere a producției de producție”, a prezis acesta.

Inflația din zona euro depășește cu mult ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de aproape 2%.

Prin urmare, BCE se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în iulie, pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, cu riscul de a încetini și mai mult creșterea economică.
Această perspectivă a ridicat riscul unei crize a datoriilor în zona euro, cu diferențe tot mai mari între ratele dobânzilor practicate de statele din nordul și sudul Europei pentru a se împrumuta și a-și finanța deficitele.

BCE va merge „atât de departe cât este necesar” pentru a combate inflația, care va rămâne probabil „excesiv de ridicată pentru o perioadă de timp”, a avertizat marți președintele BCE, Christine Lagarde.

#alimente #Europa #rata inflatiei #razboi #scumpiri

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.