Prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici ar putea crește cu aproximativ 6,5 lei pentru un metru cub, dacă Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va aproba solicitarea depusă de S.A. „Energocom”.

Compania propune majorarea tarifului pentru consumatorii conectați la rețelele de joasă presiune de la 13,353 lei la 19,378 lei pentru un metru cub, fără TVA. Cu TVA inclus, prețul ar urma să crească de la 14,42 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, ceea ce înseamnă o scumpire de 6,51 lei sau 45,1%.

Potrivit Energocom, solicitarea este determinată de creșterea semnificativă a costurilor de achiziție a gazelor naturale. La aprobarea tarifelor actuale, prețul mediu estimat de achiziție pentru anul 2026 era de 404,24 euro pentru o mie de metri cubi. În perioada ianuarie–iulie, acesta a ajuns la 423,28 euro, iar pentru lunile august–decembrie compania estimează o creștere până la 623,54 euro pentru o mie de metri cubi.

Compania susține că, în primele șapte luni ale anului, cheltuielile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale au depășit veniturile obținute din tarifele actuale, deficitul fiind estimat la 106,8 milioane de lei.

ANRE urmează să examineze calculele prezentate de Energocom și va decide dacă aprobă, modifică sau respinge noile tarife propuse.

În cererea depusă la ANRE, Energocom solicită și ajustarea prețurilor pentru celelalte categorii de consumatori. Astfel, pentru punctele de intrare în rețeaua de transport este propus un tarif de 13,811 lei/m³ fără TVA, pentru punctele de ieșire – 14,404 lei/m³, pentru rețelele de distribuție de înaltă presiune – 14,799 lei/m³, iar pentru rețelele de distribuție de presiune medie – 15,868 lei/m³, fără TVA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Energocom #gaz #scumpiri

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.