Prețul petrolului european a crescut violent vineri seară, depășind 90 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din ultimii aproape doi ani. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, cotația țițeiului a crescut cu 27%, din care circa 10% în ultimele cinci ore. Țările producătoare din Golf încep să-și oprească sondele, în condițiile în care depozitele sunt pline, iar Strâmtoarea Ormuz ramâne blocată, scrie antena3.ro.
Vineri, prețurile petrolului au înregistrat cea mai puternică creștere săptămânală de la volatilitatea excepțională cauzată de pandemia de COVID-19 din primăvara anului 2020, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a dus la oprirea exporturilor de transport maritim și energie prin Strâmtoarea Ormuz, relatează UNN.
Contractele futures la țițeiul Brent au crescut cu 24% săptămâna aceasta, cea mai mare creștere din mai 2020, când un acord record OPEC+ de reducere a producției a ajutat la redresarea de la minimele pandemiei. Cotațiile țițeiului West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu aproape 30%, cea mai mare creștere din aprilie 2020.
Vineri, petrolul Brent a continuat să crească, urcând până la 90 de dolari pe baril până la ora 13:53 GMT (15:53, ora Moldovei). WTI a crescut cu 6,45 dolari, sau 8%, la 87,46 dolari.
Ministrul energiei din Qatar a declarat pentru Financial Times că se așteaptă ca exporturile din toate țările din Golful Persic să înceteze în câteva săptămâni, ceea ce, a spus el, „ar putea duce prețul petrolului la 150 de dolari pe baril”, potrivit unui interviu publicat vineri.
Creșterea bruscă a prețurilor petrolului a început după ce SUA și Israelul au atacat Iranul sâmbătă, determinând Teheranul să oprească traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz.
Aproximativ 20% din cererea mondială de petrol trece zilnic prin această cale navigabilă. Având în vedere că strâmtoarea a fost închisă efectiv timp de șapte zile, aproximativ 140 de milioane de barili de petrol, cam 1,4 zile de cerere globală, nu au putut ajunge pe piață.
Conflictul s-a extins la principalii producători de energie din Orientul Mijlociu, perturbând producția și forțând închiderea rafinăriilor și a instalațiilor GNL.
„În fiecare zi în care strâmtoarea rămâne închisă, prețurile vor crește. Piața credea că Trump ar putea renunța la un moment dat pentru că nu își dorește prețuri mari la petrol, dar cu cât continuă acest lucru, cu atât riscul devine mai clar”, a declarat Giovanni Staunovo, analist pe mărfuri la UBS.
Președintele american Donald Trump, într-un interviu exclusiv acordat joi agenției Reuters, a declarat că nu este îngrijorat de creșterea prețurilor la benzină în SUA în legătură cu conflictul, spunând: „Dacă cresc, cresc” și că prioritatea sa este operațiunea militară americană.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Trezoreria SUA urmează să anunțe măsuri de combatere a creșterii prețurilor la energie din cauza conflictului, care vineri, mai devreme, a cauzat pentru scurt timp o scădere a prețurilor cu peste 1%.
Scăderea prețului s-a redus după ce Bloomberg a relatat că administrația Trump a exclus până acum posibilitatea ca Trezoreria să utilizeze tranzacționarea contractelor futures pe petrol.
Joi, Trezoreria a acordat companiilor scutiri de la cumpărarea de petrol rusesc sancționat, depozitat pe petroliere, pentru a relaxa restricțiile de aprovizionare care au obligat rafinăriile asiatice să reducă procesarea combustibilului.
Primele scutiri au fost acordate rafinăriilor indiene, care au achiziționat de atunci milioane de barili de petrol rusesc, reducând astfel presiunea exercitată timp de luni de zile asupra acestora pentru a înceta achizițiile.
Potrivit Kpler, o companie de urmărire a navelor, există aproximativ 30 de milioane de barili de petrol rusesc în Oceanul Indian, Marea Arabiei și Strâmtoarea Singapore, inclusiv volume de stocare plutitoare.
