Preţul barilului de petrol a crescut miercuri, continuând avansul semnificativ din ziua anterioară, ajungând aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele 10 luni, pe fondul temerilor privind producţia din Libia, reducerile de producţie ale OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) şi turbulenţele macroeconomice, scrie Bani.md cu referire la Reuters.

La 04:40 GMT, cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu 0,2%, la 92,23 dolari per baril. Similar, cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 0,2%, la 89,05 dolari per baril. Marţi, ambele cotaţii au crescut cu aproape 2%, aproape de cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

„Perspectivele privind cererea OPEC şi previziunile Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) privind un declin al stocurilor globale de petrol au consolidat aşteptările pieţei privind înăsprirea aprovizionării în viitor”, a apreciat Satoru Yoshida, analist la Rakuten Securities.

Furtuna severă care a afectat Libia şi a dus la închiderea a patru terminale de unde se exporta petrolul sprijină de asemenea creşterea preţului, a adăugat el.

Miercuri, ziarul rusesc Izvestia a publicat un interviu cu ministrul Energiei, Nikolai Shulginov, care estima că producţia de petrol a Rusiei ar urma să scadă anul acesta cu 1,5%, la 527 milioane tone metrice (10,54 milioane de barili pe zi – bpd).

#bani #baril #petrol

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.