Inflația anuală a ajuns la 8,6% în septembrie. Într-o singură lună, prețurile au crescut, în medie, cu 1,7%, în principal din cauza scumpirii gazelor naturale. De la începutul anului, creșterea prețurilor a fost de 6,6%, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), scrie BANI.MD.

Gazele naturale s-au scumpit cu 40,8% față de august și au contribuit cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la inflația lunară de 1,7%. În ansamblu, serviciile prestate populației au devenit cu 4,3% mai scumpe, bunurile nealimentare cu 1,1%, iar alimentele cu 0,2%.

Dintre alimente, ouăle au înregistrat cea mai mare scumpire lunară, de 2,7%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,5%, zahărul cu 0,4%, iar fructele cu 0,3%. Legumele s-au ieftinit ușor, cu 0,2%.

Combustibilii și carburanții s-au scumpit, în medie, cu 5,2% într-o lună. Prețul cărbunelui a crescut cu 12,9%, al benzinei cu 8,6%, iar al motorinei cu 7,2%. Îmbrăcămintea și încălțămintea au fost cu câte 0,5% mai scumpe decât în august.

Serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare s-au scumpit cu 1,3%, iar produsele și serviciile din domeniul educației cu aproximativ 5%. În schimb, transportul de pasageri s-a ieftinit, în medie, cu 1%, în special datorită scăderii cu 6% a prețurilor la transportul aerian.

Comparativ cu sfârșitul anului trecut, bunurile nealimentare s-au scumpit cu 8,4%, serviciile cu 7,4%, iar alimentele cu 4,1%. Fructele au fost cu 13,6% mai scumpe decât în decembrie 2025. Ouăle, deși s-au scumpit în septembrie, au rămas cu aproximativ 20,2% mai ieftine decât la sfârșitul anului trecut.

În ultimele 12 luni, motorina s-a scumpit cu 76,4%, iar benzina cu 42,3%. Cărbunele a înregistrat o creștere de 33%, gazele lichefiate de 22,3%, iar întreaga categorie a combustibililor și carburanților de 34,5%. Încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, îmbrăcămintea cu 4,7%, medicamentele cu 4,1%, iar materialele de construcție cu 3,9%.

Alimentele au fost, în medie, cu 5,1% mai scumpe decât în septembrie anul trecut. Legumele s-au scumpit cu 8%, fructele cu 6,6%, iar laptele, produsele lactate și pâinea din făină de grâu cu câte 5,7%. Prețurile ouălor au crescut cu 5,4%, ale uleiului vegetal cu 4,6%, iar ale cărnii, preparatelor și conservelor din carne cu 1,7%. Zahărul s-a ieftinit cu 0,7%.

Serviciile s-au scumpit, în medie, cu 12,6% într-un an. Transportul de pasageri a fost cu 29,8% mai scump, energia electrică cu 23,7%, gazele naturale cu 21,3%, apa și canalizarea cu 12,4%, iar alimentația publică cu 9,6%. În schimb, tarifele pentru energia termică au scăzut cu 17%.

În sudul țării, prețurile au crescut cu 2,09% față de august, cea mai mare creștere dintre regiunile analizate. În nord, scumpirea a fost de 1,80%, iar în centru de 1,79%. La Chișinău, prețurile au urcat cu 1,42%, cel mai puțin dintre cele patru regiuni statistice. Totuși, inflația anuală în capitală a ajuns la 8,82%, peste media națională. În sud, prețurile au fost cu 8,91% mai mari decât în septembrie 2025, în nord cu 8,49%, iar în centru cu 8,08%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dintre țările incluse în comparația BNS, Moldova a avut a doua cea mai mare inflație, atât anuală, cât și lunară, după Turcia. Inflația anuală din Turcia a fost de 29,7%, în timp ce Bulgaria și Georgia au înregistrat câte 5,6%, iar Polonia 4%.

#creștere #inflatie #prețuri

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.