Au fost înregistrate creşteri spectaculoase ale preţurilor în Paris, din cauza Jocurilor Olimpice din 2024. Potrivit asociaţiei de consumatori UFC-Que choisir, hotelierii din Paris şi din suburbiile capitalei Franţei „măresc preţurile” în perioada Jocurilor Olimpice din vara anului viitor.

„1.033 de euro este preţul mediu pentru noaptea de 26-27 iulie 2024, faţă de 317 euro pentru noaptea de 12-13 iulie, adică o creştere de 226%”, notează asociaţia pe site-ul său.

UFC-Que choisir a comparat preţurile, la 15 zile distanţă, a 80 de unităţi hoteliere din apropierea locului unde va avea loc ceremonia de deschidere. Dintre aceste hoteluri, doar 50% au precizat că mai aveau camere disponibile pentru ziua ceremoniei de deschidere, deşi UFC-Que Choisir nu a fost în măsură să spună dacă celelalte hoteluri erau „deja complet rezervate” sau dacă păstrau „camere disponibile”.

Pe lângă tarifele practicate, hotelierii sunt criticaţi şi pentru că şi-au înăsprit condiţiile de rezervare. Asociaţia explică faptul că „30% dintre hotelurile care oferă camere au cerut clienţilor să rezerve cel puţin două nopţi”, iar revista adaugă că „acest lucru poate ajunge până la cinci” nopţi.

Prețurile au explodat

Acest studiu realizat de UFC-Que choisir, publicat cu şapte luni înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice (26 iulie-11 august) de la Paris, nu este primul care atrage atenţia asupra scumpirii camerelor în timpul evenimentului.

Preţul mediu al unui sejur de o noapte în regiunea Île-de-France a crescut de la 169 de euro în iulie 2023 la 699 de euro în timpul Jocurilor, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de Biroul de Convenţii şi Vizitatori din Paris.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creşteri de preţ similare au fost observate şi pe platformele de închiriere, precum Airbnb. Pentru a combate aceste creşteri de preţuri, Répression des Fraudes îşi va dubla controalele în hotelurile şi restaurantele franceze de acum până la Jocurile Olimpice, urmând să verifice 10.000 de unităţi din Franţa, pentru a se asigura că turiştii „beneficiază de un raport calitate-preţ bun”, a anunţat ministrul delegat pentru turism, Olivia Grégoire, la începutul lunii decembrie.

Inflaţia preţurilor hotelurilor este un fenomen obişnuit atunci când sunt organizate evenimente culturale sau sportive majore. UFC-Que choisir a criticat deja hotelurile în timpul Campionatului European de Fotbal din 2016 şi al Cupei Mondiale de Fotbal din 1998, ambele organizate în Franţa.

#Franta #Jocurile Olimpice #preturi exagerate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.