Preţurile apartamentelor oferite spre vânzare în Europa au crescut, în 2020, cel mai mare salt fiind înregistrat în Rusia, cu aproximativ 16%. Potrivit Agerpres, datele centralizate de Olx Group arată că, tot la nivel european, în privinţa preţurilor la chirii pentru apartamente cea mai importantă scădere a fost înregistrată în Portugalia şi Bulgaria (-11%), urmată de Polonia (-5%) şi România (-3%). În paralel, chiriile pentru acelaşi tip de imobile au crescut cu 4% în Rusia, respectiv cu 3% în Ucraina.

Cele mai mari creșteri de prețuri înregistrate în Europa la case de vânzare

Casele oferite spre vânzare au avut preţuri mai mari în Europa, cu o singură excepţie, şi preţuri mai mici în America Latină şi Asia-Pacific. Astfel, în Europa, cea mai mare creştere a fost înregistrată în Ucraina (36%) şi Bulgaria (34%), iar România a înregistrat o creştere de nouă procente, între primul şi ultimul trimestru al anului 2020. Singura ţară europeană în care preţurile pentru casele de vânzare au fost în scădere a fost Portugalia (-3%).

Ţările analizate din America Latină au înregistrat scăderi semnificative ale preţurilor de vânzare ale caselor, în special în Ecuador (-43%), Peru şi Brazilia (cu câte -27%).

În privinţa caselor oferite spre închiriere, în Europa s-a consemnat o scădere de 30%, respectiv 26% în cazurile Ucrainei şi Bulgariei, respectiv creştere cu 28% în Rusia. În România s-a înregistrat o scădere de 6%.

19% creștere de preț în România pe segmentul terenurilor

Pe segmentul terenurilor se înregistrează un salt al preţurilor de până la 24% în Ucraina, 19% în România şi 12% în Polonia.

Analiza Olx Group a avut la bază datele colectate în 2020 de pe platformele de anunţuri de imobiliare deţinute de companie în 13 state din Europa, America Latină şi Asia-Pacific, care împreună reprezintă 11% din populaţia lumii şi 8% din PIB-ul global. Printre aceste state se află şi România.

#apartamente #Europa #prețuri

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.