Adunarea Populară a Găgăuziei a elaborat varianta finală a unui proiect de hotărâre cu privire la organizarea viitoarelor alegeri pentru legislativul de la Comrat. Documentul urmează să fie supus aprobării în ședința de pe 2 iunie, conform corespondentului IPN din regiune. Prevederile vor fi aplicate doar o singură dată, la scrutinul care urmează.

Documentul stabilește că termenii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt recunoscuți ca fiind echivalenți și pot fi utilizați în documentele oficiale pentru a asigura integrarea structurilor regionale în sistemul electoral național.

Diferența de denumire a organului electoral al Găgăuziei a fost anterior motiv de contestare în instanțele de judecată a hotărârilor Adunării Populare privind data alegerilor și autorității electorale

Totodată, hotărârea stipulează că actul nu poate fi interpretat ca o limitare a competențelor sau a statutului juridic special al Găgăuziei, drepturi protejate prin Constituție și Legea privind statutul special al regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În document se mai menționează că normele Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care reglementează modul de desemnare și organizare a alegerilor, precum și constituirea organului electoral central al regiunii, au prioritate în soluționarea disputelor juridice.

Potrivit proiectului, organul electoral central de la Comrat va fi format din nouă membri. Trei candidați vor fi propuși de Adunarea Populară, trei – de Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar alți trei – de Judecătoria Comrat. Toți candidații vor trebui să treacă verificările prevăzute de legislația cu privire la statutul și verificarea persoanelor care aspiră la funcții publice.

Situațiile litigioase sau neprevăzute apărute în procesul organizării alegerilor din 2026 vor fi reglementate prin hotărâri explicative ale Comisiei electorale centrale de la Comrat.

După aprobare la Comrat, documentul va fi transmis Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale. Acesta a fost elaborat în urma unei serii de consultări între autoritățile din Găgăuzia și de la Chișinău, pe fondul disputelor judiciare legate de deciziile anterioare ale Adunării Populare privind stabilirea datei alegerilor și constituirea organului electoral.

#Adunarea Populară #alegeri #Gagauzia #proiect #reglementări

Republica Moldova ar putea începe, din anul 2027, producția propriilor rachete antigrindină, în cadrul unei reforme a sistemului de protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme. În acest sens, autoritățile pregătesc o investiție de 9 milioane de euro pentru automatizarea serviciului antigrindină, care ar urma să reducă numărul angajaților de la aproximativ 1.000 la doar 70. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, scrie BANI.MD.

Potrivit lui Osmochescu, reforma urmărește nu doar modernizarea sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină, ci și dezvoltarea capacităților de stimulare artificială a precipitațiilor, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint.

„Avem un plan de reformă completă a sistemului nostru antigrindină și a serviciului respectiv, care poate provoca precipitații în perioada respectivă a anului, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint”, a declarat Osmochescu.

Totodată, ministrul a precizat că Republica Moldova nu dispune, deocamdată, de capacitățile tehnice necesare pentru asemenea intervenții, însă există resurse financiare pentru modernizarea serviciului.

„Vorbim de automatizarea serviciului, care la moment este unul mecanic. Nouă milioane de euro pentru automatizarea completă a sistemului antigrindină, care va reduce numărul angajaților de la circa 1.000 de oameni la circa 70”, a explicat ministrul.

O altă componentă importantă a reformei este lansarea producției locale de rachete antigrindină, pentru a reduce dependența de importuri. În prezent, autoritățile negociază cu un investitor străin interesat să dezvolte producția pe baza unei întreprinderi existente în Republica Moldova, aflate în procedură de insolvabilitate, potrivit sursei citate.

„Noi ne propunem să începem producția de rachete antigrindină în Republica Moldova. Suntem în negocieri cu un partener extern, care a exprimat dorința de a o face în baza unei structuri existente, care se află în stare de insolvabilitate”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a menționat că, înainte de lansarea proiectului, trebuie soluționate mai multe aspecte juridice și fiscale, inclusiv cele legate de datoriile întreprinderii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, Republica Moldova importă rachetele antigrindină preponderent din Bulgaria, la prețuri cuprinse între 400 și 450 de euro pentru o unitate. Necesarul mediu anual este de aproximativ 3.000 de rachete, ceea ce înseamnă cheltuieli de circa 1,2-1,35 milioane de euro numai pentru procurarea acestora.

Eugen Osmochescu a mai adăugat că în stocurile actuale se află aproximativ 528 de rachete, iar sezonul de utilizare a acestora s-a încheiat.

Întrebat când ar putea fi produse primele rachete antigrindină în Republica Moldova, el a răspuns: „Eu sper de anul viitor, eu chiar sper de anul viitor”, confirmând că investiția ar urma să fie realizată de un partener privat.

Modernizarea serviciului a fost discutată și la Comisia parlamentară pentru agricultură, pe 11 noiembrie, când conducerea instituției a estimat investiția necesară la 9-10 milioane de euro.

#investitii #Moldova #productie #rachete antigrindina