Adunarea Populară a Găgăuziei a elaborat varianta finală a unui proiect de hotărâre cu privire la organizarea viitoarelor alegeri pentru legislativul de la Comrat. Documentul urmează să fie supus aprobării în ședința de pe 2 iunie, conform corespondentului IPN din regiune. Prevederile vor fi aplicate doar o singură dată, la scrutinul care urmează.

Documentul stabilește că termenii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt recunoscuți ca fiind echivalenți și pot fi utilizați în documentele oficiale pentru a asigura integrarea structurilor regionale în sistemul electoral național.

Diferența de denumire a organului electoral al Găgăuziei a fost anterior motiv de contestare în instanțele de judecată a hotărârilor Adunării Populare privind data alegerilor și autorității electorale

Totodată, hotărârea stipulează că actul nu poate fi interpretat ca o limitare a competențelor sau a statutului juridic special al Găgăuziei, drepturi protejate prin Constituție și Legea privind statutul special al regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În document se mai menționează că normele Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care reglementează modul de desemnare și organizare a alegerilor, precum și constituirea organului electoral central al regiunii, au prioritate în soluționarea disputelor juridice.

Potrivit proiectului, organul electoral central de la Comrat va fi format din nouă membri. Trei candidați vor fi propuși de Adunarea Populară, trei – de Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar alți trei – de Judecătoria Comrat. Toți candidații vor trebui să treacă verificările prevăzute de legislația cu privire la statutul și verificarea persoanelor care aspiră la funcții publice.

Situațiile litigioase sau neprevăzute apărute în procesul organizării alegerilor din 2026 vor fi reglementate prin hotărâri explicative ale Comisiei electorale centrale de la Comrat.

După aprobare la Comrat, documentul va fi transmis Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale. Acesta a fost elaborat în urma unei serii de consultări între autoritățile din Găgăuzia și de la Chișinău, pe fondul disputelor judiciare legate de deciziile anterioare ale Adunării Populare privind stabilirea datei alegerilor și constituirea organului electoral.

#Adunarea Populară #alegeri #Gagauzia #proiect #reglementări

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.