Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Prezidențialele și referendumul, la mijloc? Grosu comentează rocada de la Ambasada Rusiei. Prezice noi expulzări!

15 Sept. 2024, 12:59
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
15 Sept. 2024, 12:59 // Politica //  Elena Putregai

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost solicitat la emisiunea „Punctul pe AZi”, ediția de vineri seara, 13 septembrie curent, să comenteze rocada de la Ambasada Rusiei din Chișinău sau mai bine-zis viteza cu care Kremlinul l-a schimbat pe Oleg Vasnețov cu tizul său Ozerov. Se admite că la mijloc ar fi alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE din 20 octombrie 2024. În context, speakerul a mai prezis noi expulzări sau cel puțin tensiuni în lumea diplomatică între noi și Rusia.

FOTO Membrii blocului „Victorie” i-au spus la revedere „șefului” de la ambasada rusă: „Prieten al poporului nostru”

„Domnul ambasador, eu cred, că a avut un mandat cu ghinion, în sensul în care să fii ambasador al unei țări-agresor nu e cea mai onorabilă ipostază, să ai în timpul mandatului tău subiecte foarte serioase privind acea echipă de diplomați care ne-a părăsit și care mai urmează să ne părăsească, nu toți au plecat. Vor mai pleca? Eu simt că mai sunt pe teritoriul Republicii Moldova oaspeți care sunt departe de diplomație și care au venit cu pașaport diplomatic, și care s-au pierdut pe marele nostru teritoriu. Pentru că atunci când le adresezi unde sunt acești colegi, ei răspund: nu știm. Dar când vor să plece, atunci brusc își amintesc de ei. Nimic personal, dar n-avem motive de a celebra mari succese în acest mandat”, a comentat Igor Grosu.

Potrivit speakerului, ambasadorul Oleg Vasnețov s-a făcut mai mult remarcat, că a vizitat malul stâng și fiind în compania „coloanei a cincea care numai nu la Republica Moldova se gândește, eu îi zic reprezentanți ai grupării criminale organizate”. „Din păcate, domnul ambasador fie a ales, fie i-a fost indicat să se delecteze în această companie de penali care lucrează deliberat, cu suportul financiar și propagandistic al Federației Ruse”.

Cât despre noul ambsador numit și acceptat – Oleg Ozerov, Igor Grosu a declarat următoarele: „Viteza cu care a fost făcută această schimbare, s-ar putea timpul să arate dacă au mai fost și alte gânduri. Ei au decis să mobilizeze un „Orientalist”, cu experiență în Africa, Wagner. Mult înseamnă. Citim semnalele. O să vedem prestația acestui diplomat, dar nu trebuie să ne facem iluzii, că românofili n-o să trimită niciodată. O să vedem cu ce agendă și cu ce mesaje o să vină la Chișinău”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru ade TELEGRAM!

DOC Oleg Vasnețov – revocat din funcția de ambasador al Rusiei în Moldova. Cine îi ia locul?

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.