Şefa guvernului eston, Kaja Kallas, a condamnat marţi „tactica obişnuită de intimidare” a Rusiei, după ce Moscova a emis notificări de urmărire împotriva sa şi a altor oficiali europeni, scrie Agerpres. Kremlinul justifică emiterea acestor notificări de urmărire acuzând responsabilii din statele baltice şi Polonia de ostilitate faţă de Rusia, din cauza unei interpretări divergente a istoriei relaţiilor lor.
Kaja Kallas a declarat într-un comunicat că acţiunea Federaţiei Ruse nu surprinde, fiind o tactică obişnuită de intimidare. Ea a promis că va continua să sprijine Ucraina afectată de război şi să se opună propagandei ruse.
„Nu voi tăcea, ci voi continua să sprijin cu fermitate Ucraina şi să pledhez pentru consolidarea apărării europene”, a afirmat ea.
Statele baltice, membre ale UE şi NATO, resimt ameninţările militare ale Kremlinului şi susţin că au fost ocupate de URSS, în timp ce Moscova se percepe ca eliberatoare şi respinge orice altă perspectivă drept „falsificare a istoriei”, considerată infracţiune în Rusia, conform AFP.
Kaja Kallas şi alţi oficiali din statele baltice şi Polonia sunt cercetaţi penal sub acuzaţia de „distrugere a monumentelor soldaţilor sovietici”, conform purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a adăugat că „crimelor împotriva memoriei eliberatorilor lumii contra nazismului şi fascismului trebuie să li se aplice pedeapsa. Şi acesta este doar începutul”.
În ultimii ani, mai multe monumente moştenite de la URSS după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost demontate în statele baltice şi Polonia, semn al respingerii perioadei sovietice, în timp ce aceste state susţin că au fost ocupate de URSS. O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, foste republici sovietice care sunt în prezent membre ale UE şi NATO, având relaţii tensionate cu Moscova.
