Comitetul Internaţional Olimpic va avea un nou președinte – ministra Sportului din Zimbabwe Kirsty Coventry. Pentru prima dată, o femeie a fost aleasă în această funcție.

Funcționara a fost aleasă din primul tur, cu 49 de voturi din totalul de 97 de voturi, informează prosport.ro. Kirsty Coventry va prelua funcţia de la Thomas Bach, actualul preşedinte al Comitetului, pe 23 iunie 2025, când se va marca Ziua Olimpică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru fotoliul de șef al Comitetului Internațional Olimpic au mai candidat Juan Antonio Samaranch Salisachs, care este fiul unui fost președinte al instituției, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Atletism Lord Sebastian Coe, preşedintele Uniunii Internaţionale de Ciclism David Lappartient, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Gimnastică Morinari Watanabe, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Schi şi Snowboard Johan Eliasch și prinţul Feisal al Hussein, membru al Comitetului Executiv.

Unul dintre membrii Comitetului Executiv al Comitetului Internațional Olimpic a fost ales sportivul român Octavian Morariu.

#Comitetul Internațional Olimpic #Kirsty Coventry #ministra sportului #presedinta #Zimbabwe

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.