Oamenii au trei nevoi de bază pentru a supraviețui: hrană, oxigen și somn. Odihna este esențială pentru ca creierul să se „organizeze”, ceea ce include fie eliminarea informațiilor nou învățate, fie memorarea pe termen lung. În mod interesant, un nou studiu dezvăluie că această resetare a conexiunilor cerebrale se întâmplă doar în prima jumătate a nopții de somn.

Somnul se numără printre cele mai mari mistere ale organismului uman. În timp ce știm că somnul este benefic pentru sănătate, motivele care stau la baza anumitor procese rămân necunoscute. Teoria actualului studiu indică faptul că este posibil ca creierul să înlăture anumite conexiuni neuronale în timpul somnului pentru a preveni supraîncărcarea cu informații, facilitând învățarea de lucruri noi a doua zi.

Atunci când o persoană este trează, conexiunile dintre celulele creierului devin mai puternice. Totuși, realizarea unei conexiuni neuronale puternice și complexe necesită mai multă energie. Dacă orice conexiune cerebrală ar putea fi mai puternică și mai complexă, atunci ar deveni nesustenabilă din punct de vedere energetic. Potrivit studiului publicat este posibil ca creierul să fi dezvoltat acest mecanism de resetare pentru a preveni apariția unui număr prea mare de conexiuni cerebrale active, ceea ce ar lăsa puțină energie pentru a crea altele noi în viitor.

Totuși, concluziile acestei cercetări ridică semne de întrebare cu privire la motivul pentru care creierul resetează conexiunile neuronale doar în prima jumătate a nopții și ce rol are a doua jumătate a perioadei de somn. Studiul a fost realizat cu ajutorul peștilor zebră. Autorii studiului au înregistrat activitatea cerebrală a peștilor zebră atât în timpul somnului, cât și în timp ce nu dormeau.

Cercetătorii au descoperit că creierul adăuga noi conexiuni atunci când era treaz și pierdea multe dintre ele în timpul nopții. Totuși, acest lucru a depins de nevoia de a dormi pe care peștele a acumulat-o pe parcursul zilei înainte de a i se permite să se odihnească.

„Somnul are rolul de a reduce conexiunile din creier”
Astfel, oamenii de știință au observat, atunci când au privat peștii de somn pentru câteva ore în plus, o creștere a conexiunilor cerebrale.

Echipa notează că reorganizarea acestor conexiuni între celulele creierului a avut loc în timpul somnului cu unde lente, o parte a ciclului de somn care are loc la începutul nopții.Dr. Suppermpool remarcă faptul că a doua jumătate a somnului ar putea avea un scop complet diferit. Există unele teorii care sugerează că a doua parte a somnului are rolul de a elimina toxinele și celulele moarte. În plus, o altă teorie a vizat legătura dintre somn și repararea celulelor deteriorate.

#efecte #somn #studiu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.