Circulația rutieră pe prima porțiune a podului de pe strada Mihai Viteazul, supusă în prezent lucrărilor de reparație, ar urma să fie permisă în luna iunie, nu la sfârșitul lunii mai așa cum anunțau anterior autoritățile municipale. Vitalie Mihalache, șef al Direcției generale mobilitate urbană, a precizat că pe porțiunea de drum au fost efectuate lucrări suplimentare, iar din acest motiv termenul s-a extins.

„Noi am anunțat finele lunii mai, la ora actuală reieșind din faptul că au fost efectuate unele lucrări suplimentare, acest termen ar putea să fie prelungit până în luna iunie. Dar, vreau să comunic că vom depune toate eforturile pentru a urgenta aceste procese, mai mult ca atât, după cum am anunțat, nu va fi finalizată reparația podului Mihai Viteazul în acești termeni, va fi finalizată reparația zonei care este la ora actuală în lucrări de reparație, o reparație capitală, care implică atât lucrări de restabilire inclusiv modernizarea unor elemente de pod, cât și restabilirea și reabilitarea tuturor elementelor de comunicații.

Pe această zonă, la ora actuală întâmpinăm greutăți în ceea ce ține de strămutarea rețelelor de tensiune înaltă, care sunt amplasate în zona pietonală a podului, care urmează să fie strămutate pe zona a cărei reparație se finalizează”, a precizat Mihalache.

Podul a intrat în reparație capitală la 19 august 2022, iar pentru lucrările de reparație capitală a podului, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #lucrari de reabilitare #podul mihai viteazul

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.