Așa-numitul ministru de Externe din stânga Nistrului, Vitalii Ignatiev, a comentat declarația OSCE prin care s-a cerut ca misiunea de pacificatori din Transnistria să fie înlocuită cu una civilă internațională, scrie Rupor.md.

”Încercarea de a justifica un astfel de pas prin ”nevoile reale de pe teren” este o speculare, deoarece populația își dorește să fie păstrată pacea și stabilitatea, iar misiunea care există astăzi, sub egida Rusiei, face față acestor necesități de mai bine de 30 de ani”, a declarat Ingatiev.

Autoritățile din stânga Nistrului susțin că astfel de schimbări se pot face doar după reglementarea conflictului transnistrean.

”Din câte se cunoaște, în istoria acestui conflict deja a existat o misiune civilă de observatori, care nu a reușit să oprească atacul forțelor din Republica Moldova asupra orașului Bender, iar în consecință au fost rănite și au decedat sute de oameni. Astfel, OSCE propune să fie schimbat un mecanism care pe parcursul anilor a reușit să facă față provocărilor, pe unul care a eșuat”, a conchis Ignatiev.

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare (AP) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a avut loc la Vancouver în perioada 30 iunie – 4 iulie, printre alte subiecte a fost adoptată și o rezoluție pe situația din Republica Moldova.

Pentru prima dată, delegații au invitat toți actorii relevanți să inițieze discuții politice cu scopul de a transforma actuala misiune de menținere a păcii din regiunea transnistreană într-o misiune civilă multilaterală, sub un mandat internațional recunoscut, care să reflecte nevoile reale de pe teren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima oră! AP a OSCE cere ca misiunea de menținere a păcii din stânga Nistrului să fie transformată în una civilă

#conflictul transnistrean #misiune pacificatori #Vitalii Ignatiev

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.