Autoritatea italiană de protecție a datelor a restricționat utilizarea datelor utilizatorilor italieni de către chatbot-ul de inteligență artificială ChatGPT (dezvoltat de compania americană OpenAI) din cauza nerespectării regulilor de confidențialitate. Aceasta este prima țară occidentală care blochează rețeaua neuronală, scrie vineri, 31 martie curent, BBC.

ChatGPT este un chatbot cu inteligență artificială care este capabil să se angajeze în dialog, să compună poezie și proză, să rezume articole științifice, să răspundă la întrebări și să genereze imagini la cererea utilizatorului. Dezvoltatorul său este laboratorul OpenAI (unul dintre co-fondatorii săi este antreprenorul american Elon Musk). Chatbot-ul a fost antrenat folosind o serie de texte de pe Internet și dialoguri cu utilizatorii în direct.

Autoritatea italiană de protecție a datelor și-a explicat decizia prin scurgerea datelor despre utilizatorii ChatGPT pe 20 martie. Statul a mai remarcat că declarația de confidențialitate nu are informații despre informațiile pe care OpenAI le colectează, precum și „orice bază legală care justifică colectarea și stocarea masivă a datelor cu caracter personal pentru a afla algoritmii care stau la baza funcționării platformei”.

În plus, ChatGPT a fost acuzat că nu a verificat vârsta utilizatorilor săi (deși AI este destinat celor peste 13 ani).

Compania dezvoltatoare trebuie să informeze autoritățile italiene în termen de 20 de zile prin reprezentantul său în UE despre măsurile luate, în caz contrar riscă o amendă de până la 20 de milioane de euro, sau de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

OpenAI a explicat scurgerea de date a unor utilizatori ChatGPT la sfârșitul lunii martie cu o eroare în biblioteca open source. Din această cauză, unele dintre e-mailurile de confirmare a abonamentului au fost primite de utilizatorii greșiți. Acestea conțineau date despre adresa de facturare, ultimele patru cifre ale numărului și data de expirare a cardului de credit. În plus, utilizatorii ar putea vedea o parte din istoricul de chat al altor persoane. Compania a precizat apoi că scurgerea a afectat datele a aproximativ 1,2% dintre utilizatori.

#ChatGPT #Inteligență Artificială #Italia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.