Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” va fi reprezentat în cursa electorală pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău de către Ruslan Popa. Potrivit lui, cea mai mare problemă a orașului o reprezintă ambuteiajele, iar el are soluții rapide pentru a scăpa de ele. Una dintre propuneri este introducerea parcării cu plată în centrul capitalei.

„Dat fiind faptul că sloganul nostru se păstrează a fi: „Solidaritate și progres”, am identificat și l-am propus în calitate de candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău în numele Partidului „Noua Opțiune Istorică” pe domnul Ruslan Popa. Ruslan Popa are o biografie bogată, este o persoană care în detaliu studiază toate momentele ce sunt necesare pentru ca municipalitatea Chișinău să fie un oraș dezvoltat”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, președinta formațiunii, Svetlana Chesari.

Potrivit ei, Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” optează pentru dezvoltare, iar acest proces are nevoie de abordări tehnocrate, non-politice.

Ruslan Popa a menționat că deține o experiență managerială, experiență în finanțe și resurse umane de mai bine de 15 ani. A condus mai multe companii internaționale. „Primarul este un manager, de aceea și candidez. Noi am avut foarte mulți politicieni în postul de primar general și de aceea avem mai multe probleme care nu se rezolvă cu anii, chiar și zeci de ani. Am decis să particip la alegerile primarului general, pentru că multe lucruri se fac așa – „se fac buzele orașului” – iar problemele reale nimeni nu le rezolvă”, afirmă candidatul.

După activitatea corporativă, spune că a decis să activeze în serviciul de taxi, pentru că este pasiunea sa. Astfel combină utilul cu plăcutul, precum și are posibilitatea să comunice cu localnicii. „Vin în această campanie (electorală) ca un taximetrist, șofer de taxi, ca primar taximetrist, fiind susținut de colegii mei”, a spus Ruslan Popa.

Potrivit candidatului problema ambuteiajelor poate fi soluționată în 24 de ore. Ruslan Popa propune preluarea practicilor din alte orașe mari, și anume introducerea taxelor pentru parcarea automobilelor pe străzile centrale. Or, în prezent zeci de mașini vin în centrul capitalei creând aglomerații.

„Decât să plătești 500-600 de lei pe zi, de exemplu, dacă vii cu mașina ta în Centru, e mai ieftin să plătești 100-150 de lei dus-întors cu taxiul sau cu troleibuzul, autobuzul, microbuzul. Nu creezi ambuteiaje și o să avem mai multe parcări, la care să plătești și să lași mașina pentru o jumătate de oră, o oră. Banii acumulați din parcări o să-i utilizăm pentru reparația drumurilor”, susține Ruslan Popa.

„Votați primar taximetrist, pentru că eu voi fi alături de dumneavoastră în fiecare zi. Ne vom putea vedea și discuta în fiecare zi. Consider că este foarte important pentru un primar care își dorește să rezolve problemele și nu să facă carieră politică”, a spus Ruslan Popa.

#candidat #Chisinau #primar #taximetrist

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.