Primăria comunei Băcioi a venit cu o reacție publică la declarațiile primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, privind documentațiile de urbanism și Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru teritoriul de pe strada Băcioii Noi, subliniind că proiectul nu este unul recent și nici arbitrar.

Potrivit autorităților locale, PUZ-ul face parte dintr-un proces urbanistic amplu, inițiat încă din anul 2016 și desfășurat în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Teritoriul vizat a fost inclus în intravilanul comunei prin decizii ale Consiliului comunal adoptate în anii 2023–2025, în baza Planului de Amenajare a Teritoriului și a Planului Urbanistic General al comunei Băcioi, aprobate anterior.

Primăria precizează că toate etapele procedurale au fost respectate: inițierea și coordonarea studiului de justificare, organizarea consultărilor publice în iunie–iulie 2025, publicarea materialelor pe site-ul oficial și obținerea Avizului General favorabil din partea I.P. Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe, emis la 10 decembrie 2025. Beneficiarul proiectului este Primăria Băcioi, iar documentația a fost elaborată de Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect”.

Zona vizată, cu o suprafață de 35,7 hectare, este amplasată în nord-estul comunei Băcioi și are în prezent destinație agricolă, urmând să fie schimbată în construcții. Autoritățile locale susțin că această transformare va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a localității și la creșterea veniturilor bugetului local.

Conform PUZ-ului, sunt prevăzute cinci zone rezidențiale cu infrastructură socială, două grădinițe și o școală, zone comerciale și administrative, spații verzi, parc și scuar, precum și facilități pentru sănătate, hoteluri și oficii. De asemenea, proiectul include modernizarea infrastructurii rutiere, lărgirea străzii Băcioii Noi, amenajarea unui sens giratoriu, piste pentru bicicliști și un nod rutier denivelat, în concordanță cu prevederile PUG-urilor local și municipal.

Primăria Băcioi afirmă că proiectul respectă normele urbanistice și nu suprasolicită teritoriul, suprafețele destinate infrastructurii sociale, spațiilor verzi și circulațiilor publice depășind standardele minime legale. Totodată, administrația locală regretă că unii consilieri MAN din comună, care au votat anterior deciziile respective, nu au informat corect Primarul General și nu au participat la consultările publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că la ședința Consiliului Local Băcioi urma să fie introdus suplimentar pe ordinea de zi un proiect imobiliar de mari dimensiuni, fără o dezbatere publică prealabilă. Potrivit acestuia, proiectul vizează dezvoltarea unui „oraș în oraș” pe o suprafață de 35 de hectare, cu 5.941 de apartamente, în imediata apropiere a porților municipiului Chișinău, lângă satul German.

Ceban acuză PAS de un „proiect imobiliar ascuns” la Băcioi: 35 de hectare și fără informarea publicului

#Bacioi #constructii #Ion Ceban

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile, scrie BANI.MD. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.

#afaceri #BNS #creștere #dificultati #prețuri